tag:blogger.com,1999:blog-3925954551974187792024-02-07T04:25:32.606+02:00BCR Clauze AbuziveInformatii despre clauzele abuzive existente in contractele de credit ale Bancii Comerciale Romane (BCR)Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.comBlogger98125tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-90937247721650608492015-10-25T19:45:00.005+02:002015-10-25T19:46:16.070+02:00Totul despre razboiul consumatorilor coordonati de avocatul Piperea si Banca Comerciala Romana<div style="text-align: justify;">
Banca Comerciala Romana a pierdut procesul cu G1-BCR coordonat de avocatul Gheorghe Piperea. Evident banca are alta parere despre sentinta care prevede ca dobanda contractului este formata pentru cei 207 reclamanti doar din marja initiala. Ghinion, s-a facut in sfarsit dreptate, dupa 5 ani de proces si dupa 8 ani de platit intr-o escrocherie financiara de proportii.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLAYa_AIUKA4QY8Fe0X720Qus6YX1Drb03P0ipuNHd-IDFbZE29ah6eXc1jvw3jsRD03u0oHowuCiSd0uMMcOZaXAnHArJwbSmnOarG8HftGj5vLeqxPJvim1QPezJN1MUd9v5Cn8dJbp_/s1600/bcr_66541100_28403600.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="179" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLAYa_AIUKA4QY8Fe0X720Qus6YX1Drb03P0ipuNHd-IDFbZE29ah6eXc1jvw3jsRD03u0oHowuCiSd0uMMcOZaXAnHArJwbSmnOarG8HftGj5vLeqxPJvim1QPezJN1MUd9v5Cn8dJbp_/s320/bcr_66541100_28403600.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<a name='more'></a><b></b><br />
<div style="text-align: justify;">
<b><b>Ce s-a castigat? Tot ceea ce este mentionat in acest Blog!</b></b></div>
<b>
</b><br />
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
1) Dobanda de Referinta Variabila (DRV) care se afiseaza la sediile BCR este nula absolut si eliminata din contract.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
2) Sunt nule absolut clauzele care permit bancii sa majoreze dobanda curenta si comisioanele in functie de politica sa.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
3) Au fost eliminate din contract comisionul de acordare, comisionul de administrare si comisionul de urmarire riscuri.</div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
4) A fost eliminata clauza 8.4 clauza care prevede scadenta anticipata daca garantii scad sub valoarea soldului curent.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Ca urmare a nulitatii acestor clauze, BCR trebuie sa refaca graficele de rambursare si sa restituie toate sumele incasate nedatorat reclamantilor. Urmeaza procese pentru dobanda legala si daune morale.</div>
<br />
<span style="text-align: justify;">Asteptam cu interes si procesele ANPC pe clauze abuzive impotriva BCR. Detalii dupa aceasta victorie uriasa:</span><br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<a href="http://www.paginadebanci.ro/irevocabil-piperea-castiga-contra-bcr-un-dosar-colectiv-la-iccj/">Piperea castiga contra BCR un dosar colectiv la ICCJ</a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<a href="http://www.paginadebanci.ro/razboiul-avocatilor-etapa-pamfletelor-avocatura-com-angajatii-bcr-ingroziti-de-consecintele-esecului-la-iccj/">Razboiul avocatilor etapa pamfletelor</a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<a href="http://www.paginadebanci.ro/razboiul-avocatilor-pe-drv-a-bcr-diculescu-sova-e-o-victorie-a-la-pyrrhus-dobanda-nu-poate-fi-decat-negociata/">Razboiul avocatilor pe Dobanda de Referinta Variabila</a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-31988054937316447702015-10-21T18:55:00.000+03:002015-10-25T19:13:19.516+02:00BCR pierde in instanta primul proces colectiv pe clauze abuzive<h1 id="first-article" style="background-color: white; color: #1d3d56; font-weight: normal; line-height: 30px; margin: 0px; padding: 0px; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit; font-size: small;">BCR pierde in instanta primul proces colectiv pe clauze abuzive</span></h1>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLMD6udQIRAlUheW6bXSpumwe2uLb2HiALCmszQqIvSTR57A6IqiQgMh2cLCzDf5HGsf1VcTRqnBr8OiZ8bSD3nNBcXgesSzBIRRAyzD7xflgUOaziFaGJtklERtrdprT-qIYFYvmIvjy2/s1600/imagine-bcr.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLMD6udQIRAlUheW6bXSpumwe2uLb2HiALCmszQqIvSTR57A6IqiQgMh2cLCzDf5HGsf1VcTRqnBr8OiZ8bSD3nNBcXgesSzBIRRAyzD7xflgUOaziFaGJtklERtrdprT-qIYFYvmIvjy2/s320/imagine-bcr.jpg" width="320" /></span></a></div>
<div>
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div>
<div style="text-align: justify;">
<strong style="background-color: white; color: #464646; line-height: 20px; margin: 0px; padding: 0px;"><span style="font-family: inherit;">Decizie istorica in lupta dintre clienti si banci pe clauze abuzive! Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au decis ca o clauza privind dobanda de referinta variabila, intr-un contract de credit, este abuziva. Hotararea a fost emisa intr-un proces colectiv deschis de un grup de clienti contra Bancii Comerciale Romane (BCR).</span></strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #464646; font-family: inherit; line-height: 20px;">„Am infrant BCR in primul dosar colectiv privitor la clauzele abuzive. Irevocabil. Azi se fac fix 5 ani si zece zile de la demararea acestui dosar”, a anuntat avocatul clientilor, Gheorghe Piperea.</span><br />
<a name='more'></a></div>
<span style="font-family: inherit;"><span style="background-color: white; color: #464646; line-height: 20px;">
</span>
</span><br />
<div style="text-align: justify;">
</div>
<span style="font-family: inherit;"></span><br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><strong style="background-color: white; color: #464646; line-height: 20px; margin: 0px; padding: 0px;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;">Dobanda de referinta variabila a fost declarata abuziva</strong></strong></span><br />
<span style="background-color: white; color: #464646; font-family: inherit; line-height: 20px;"><br /></span>
<span style="background-color: white; color: #464646; font-family: inherit; line-height: 20px;">Potrivit sentintei, instanta „constata caracterul abuziv al clauzei privind dobanda de referinta variabila. Constata nulitatea absoluta partiala a clauzei privind dobanda, in partea privind dobanda de referinta variabila, precum si orice alta clauza care permite B.C.R. S.A. modificarea unilaterala a cuantumului dobanzii”. </span><br />
<span style="background-color: white; color: #464646; font-family: inherit; line-height: 20px;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #464646; font-family: inherit; line-height: 20px;">In plus, instanta obliga „pe parata B.C.R. S.A.” sa modifice contractele incheiate cu reclamantii ca urmare a constatarii nulitatii absolute partiale a clauzei privind dobanda, precum si sa emita noi grafice de rambursare in urma acestei modificari.”</span></div>
<span style="font-family: inherit;"><span style="background-color: white; color: #464646; line-height: 20px;">
</span>
</span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong style="background-color: white; color: #464646; line-height: 20px; margin: 0px; padding: 0px;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="font-family: inherit;">Declararea scadentei anticipate cand scade valoarea garantiilor este abuziva</span></strong></strong></div>
<span style="font-family: inherit;"><strong style="background-color: white; color: #464646; line-height: 20px; margin: 0px; padding: 0px;">
</strong>
</span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #464646; font-family: inherit; line-height: 20px;">In plus, instanta a constatat si caracterul abuziv si nulitatea absoluta a clauzei „conditii generale de creditare”, precum si a oricarei clauze care permite bancii declararea scadentei anticipate a creditului, daca valoarea garantiilor constituite de consumator scade sub valoarea creditului ramas de plata.</span></div>
<span style="font-family: inherit;"><span style="background-color: white; color: #464646; line-height: 20px;">
</span>
</span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #464646; font-family: inherit; line-height: 20px;">„In consecinta, (instanta –n.r.) decide eliminarea acestei clauze din Conditiile generale de creditare”, se mentioneaza in sentinta ICCJ. </span></div>
<span style="font-family: inherit;"><span style="background-color: white; color: #464646; line-height: 20px;">
</span>
</span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #464646; font-family: inherit; line-height: 20px;">Procesul colectiv, in care sunt implicati 200 de clienti ai bancii in calitate de reclamanti, a inceput in 2010. Clientii au reclamat modul in care banca stabilea dobanda pentru credite inainte de 2010, si anume o dobanda variabila interna la care se adauga o marja fixa de 1-2 puncte procentuale. </span></div>
<span style="font-family: inherit;"><span style="background-color: white; color: #464646; line-height: 20px;">
</span>
</span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #464646; font-family: inherit; line-height: 20px;">Clientii au solicitat instantei sa declare abuziva aceasta clauza si sa identifice referinta variabila cu Euribor, indicator al pietei financiare interbancare din zona euro, care are o valoarea apropiata de zero in prezent, la care sa se adauge marja fixa initiala.</span></div>
<span style="font-family: inherit;"><span style="background-color: white; color: #464646; line-height: 20px;">
</span>
</span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong style="background-color: white; color: #464646; line-height: 20px; margin: 0px; padding: 0px;"><strong style="margin: 0px; padding: 0px;"><span style="font-family: inherit;">BCR asteapta redactarea hotararii pentru clarificari suplimentare</span></strong></strong></div>
<span style="font-family: inherit;"><strong style="background-color: white; color: #464646; line-height: 20px; margin: 0px; padding: 0px;">
</strong>
</span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #464646; font-family: inherit; line-height: 20px;">„Asteptam redactarea hotararii instantei, in aceasta situatie fiind incerta interpretarea sintagmelor (citate de mass-media): “nulitatea absoluta partiala a clauzei privind dobanda, in partea privind dobanda de referinta variabila...”", se precizeaza intr-un document de pozitie transmis presei de catre banca. </span></div>
<span style="font-family: inherit;"><span style="background-color: white; color: #464646; line-height: 20px;">
</span>
</span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #464646; font-family: inherit; line-height: 20px;">Reprezentantii institutiei spun ca instanta nu poate stabili pretul unui contract dintre parti si nicio hotarare a instantei nu poate lasa un contract de credit fara dobanda. "Ca atare, ne asteptam ca detalierea hotararii sa nu faca altceva decat sa consfinteasc decizia bancii din 2010 privind eliminarea modificarilor unilaterale ale nivelului dobanzii si modul de calcul al acesteia, ancorat in indicele Euribor sau Robor si respectand costurile de finantare ale bancii", se mai arata in documentul bancii.</span></div>
<span style="font-family: inherit;"><span style="background-color: white; color: #464646; line-height: 20px;">
</span>
</span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #464646; font-family: inherit; line-height: 20px;">BCR sustine ca are o strategie clara de inchidere amiabila a tuturor litigiilor cu clientii, inclusiv cu cei aflati in proces cu banca la instantele superioare. Acestia au putut inchide litigiile pentru a beneficia de oferta bancii de reducere a dobanzilor pentru creditele in derulare si, implicit, a ratelor aferente, subliniaza reprezentantii bancii. </span></div>
<span style="font-family: inherit;"><span style="background-color: white; color: #464646; line-height: 20px;">
</span>
</span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="background-color: white; color: #464646; font-family: inherit; line-height: 20px;">"Ramanem fermi in aceasta strategie indiferent de atmosfera creata de avocatii care promoveaza discordia in dauna parteneriatelor si a increderii. Solutiile sunt simple si la indemana, litigiile nu folosesc nimanui", mai afirma reprezentantii BCR.</span></div>
<span style="font-family: inherit;"><span style="background-color: white; color: #464646; line-height: 20px;">
</span>
</span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><b style="background-color: white; color: #464646; line-height: 20px;"><br /></b>
<b style="background-color: white; color: #464646; line-height: 20px;">Sursa: <a href="http://www.conso.ro/credite-imobiliare/bcr-pierde-in-instanta-primul-proces-colectiv-pe-clauze-abuzive">Conso.ro</a></b></span></div>
</div>
Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-16480589617731495842015-10-20T19:12:00.000+03:002015-10-25T19:12:46.860+02:00Premieră în România: o bancă pierde definitiv un proces colectiv şi este obligată să scadă ratele<span style="background-color: white; line-height: 16px;"><span style="font-family: inherit;">Premieră în România: o bancă pierde definitiv un proces colectiv şi este obligată să scadă ratele</span></span><br />
<span style="background-color: white; line-height: 16px;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span>
<span style="background-color: white; line-height: 16px;"><span style="font-family: inherit;">Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat dreptate unor clienţi ai BCR pentru prima oară într-un proces colectiv cu instituţia de credit. Prin urmare, 207 români vor avea rate mai mici la bănci, decizia instanţei fiind definitivă şi irevocabilă.</span></span><br />
<span style="line-height: 16px;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8_uflBWXSTcCcZXA4IenDA3-AKM6txwPT5RSsum66nKMo5xGL1LriIkexT-WwBKdzPnjOa9DTBGLJ6FVvWDdBgxiZv33zx4tVJMnBIw-lHAEF0rvZI-nk4GWE-I8ECuDxbispZ-JE6J1x/s1600/bcr_66541100_28403600.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="179" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8_uflBWXSTcCcZXA4IenDA3-AKM6txwPT5RSsum66nKMo5xGL1LriIkexT-WwBKdzPnjOa9DTBGLJ6FVvWDdBgxiZv33zx4tVJMnBIw-lHAEF0rvZI-nk4GWE-I8ECuDxbispZ-JE6J1x/s320/bcr_66541100_28403600.jpg" width="320" /></span></a></div>
<span style="line-height: 16px;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span>
<div style="line-height: 16px;">
<span style="font-family: inherit;">Judecătorii au decis că <strong>dobanda de referinţă variabilă (DRV) a BCR este abuzivă</strong>, întrucât permite băncii să o modifice unilateral, astfel că a dispus modificarea acesteia.</span></div>
<a name='more'></a><br />
<div style="line-height: 16px;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div style="line-height: 16px;">
<span style="font-family: inherit;">"Constată caracterul abuziv al clauzei privind dobânda de referinţă variabilă. Constată nulitatea absolută parţială a clauzei privind dobânda, în partea privind dobânda de referinţă variabilă, precum şi orice altă clauză care permite B.C.R. S.A. modificarea unilaterală a cuantumului dobânzii. Obligă pe pârâta B.C.R. S.A. să modifice contractele încheiate cu reclamanţii ca urmare a constatării nulităţii absolute parţiale a clauzei privind dobânda, precum şi să emită noi grafice de rambursare în urma acestei modificări", se arată în decizia de astăzi a instanţei.</span></div>
<div id="videoad" style="line-height: 0px; padding-top: 10px;">
<span style="font-family: inherit;"><iframe float="left" frameborder="0" height="0" position="relative" scrolling="no" src="http://www.economica.net/TWAgoraInArticle.html?id=5700830" width="0"></iframe></span></div>
<div style="line-height: 16px;">
<span style="font-family: inherit;">Totodată, ÎCCJ constată "caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzei 8.4 din Condiţiile generale de creditare, precum şi a oricărei clauze care permite B.C.R. S.A. declararea scadenţei anticipate a creditului dacă valoarea garanţiilor constituite de consumator scade sub valoarea creditului rămas de plată. În consecinţă, decide eliminarea acestei clauze din Condiţiile generale de creditare. Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei atacate".</span></div>
<div style="line-height: 16px;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div style="line-height: 16px;">
<span style="font-family: inherit;">Avocatul Gheorghe Piperea a reacţionat pe pagina sa de Facebook cu privire la decizia instanţei: "Am înfrint BCR în primul dosar colectiv privitor la clauzele abuzive. Irevocabil. Azi se fac fix 5 ani fără 5 zile de la demararea acestui dosar. Toată apa din Amazon nu va fi suficientă pentru a stinge văpaia care urmează", a scris avocatul pe pagina sa de Facebook.</span></div>
<div style="line-height: 16px;">
<span style="font-family: inherit;">Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group, este cel mai important grup financiar din România, cu active de 14,4 miliarde euro.</span></div>
<span style="background-color: white; line-height: 16px;"><span style="font-family: inherit;"><br /></span></span>
<span style="background-color: white; line-height: 16px;"><b><span style="font-family: inherit;">Sursa: <a href="http://www.economica.net/premiera-in-romania-pentru-prima-oara-o-banca-pierde-definitiv-un-proces-colectiv-si-este-obligata_108833.html">Economica.net</a></span></b></span>Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-79621492526457520052015-10-20T18:48:00.000+03:002015-10-25T19:08:59.420+02:00BCR a pierdut la Inalta Curte procesul colectiv cu Piperea privind clauzele abuzive din contractele de credit<b style="text-align: justify;"><span style="color: red; font-family: inherit;">DUPA 5 ANI S-A FACUT IN SFARSIT DREPTATE!</span></b><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><b><span style="color: red;"><br /></span></b>
</span><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUgsFUAay7P2OAPnRJh8RznIqf3LD7ng-VNmE5y_sPyJ39Bq3Yfr3MCyVlsn4iVOJl6AdcYqvo3Cr0Rk16xU9EoQYM8Ko4GzABlD-aVRRHKrwePqzbhh-kSCl8pBsKmw40JNjXMN_2SAVD/s1600/imagine-bcr.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: inherit;"><img border="0" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUgsFUAay7P2OAPnRJh8RznIqf3LD7ng-VNmE5y_sPyJ39Bq3Yfr3MCyVlsn4iVOJl6AdcYqvo3Cr0Rk16xU9EoQYM8Ko4GzABlD-aVRRHKrwePqzbhh-kSCl8pBsKmw40JNjXMN_2SAVD/s320/imagine-bcr.jpg" width="320" /></span></a></div>
<b><span style="color: red; font-family: inherit;"><br /></span></b></div>
<div style="font-weight: bold; text-align: justify;">
<span style="font-family: inherit;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #434343; font-family: inherit; line-height: 1.4em;">Decizie fara precedent, BCR a pierdut la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) unul dintre cele doua procese colective privind clauzele abuzive din contractele de credit initiate de cateva sute de clienti ai bancii reprezentati de avocatul Gheorghe Piperea.</span></div>
<div>
<span style="font-family: inherit;"><span style="color: #434343; font-weight: inherit; line-height: 1.4em;"></span><br /></span>
<br />
<a name='more'></a></div>
<div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<h1 style="border: 0px; box-sizing: border-box; color: black; line-height: 1em; margin: 0px; outline: 0px; padding: 0px 0px 6px; vertical-align: baseline;">
<span style="color: #434343; font-family: inherit; font-size: small; font-weight: normal; line-height: 1.4em;">Judecatorii au decis ca dobanda de referinta variabila (DRV) a BCR este abuziva, intrucat permite bancii sa o modifice unilateral, astfel ca a dispus schimbarea acesteia si implicit recalcularea ratelor lunare la credite, prin emiterea de noi grafice de rambursare.</span></h1>
</div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Clientii s-au plans de faptul ca banca le-a majorat dobanda la creditele ipotecare in euro, in ciuda faptului ca indicele de referinta, Euribor, a scazut de la 5% inainte de criza la aproape 0% dupa 2008.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Instanta suprema a mentinut, in acelasi timp, decizia instantei inferioare (Curtea de Apel) care a constatat ca fiind abuziv si comisionul de administrare al creditelor, intrucat era perceput la valoarea initiala a acestora si nu la sold.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">"<em style="border: 0px; box-sizing: border-box; font-weight: inherit; margin: 0px; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">Constată caracterul abuziv al clauzei privind dobânda de referinţă variabilă. Constată nulitatea absolută parţială a clauzei privind dobânda, în partea privind dobânda de referinţă variabilă, precum şi orice altă clauză care permite B.C.R. S.A. modificarea unilaterală a cuantumului dobânzii. Obligă pe pârâta B.C.R. S.A. să modifice contractele încheiate cu reclamanţii ca urmare a constatării nulităţii absolute parţiale a clauzei privind dobânda, precum şi să emită noi grafice de rambursare în urma acestei modificări</em>", se arata in decizia irevocabila emisa astazi de instanta suprema.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">"<em style="border: 0px; box-sizing: border-box; font-weight: inherit; margin: 0px; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">Constată caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzei 8.4 din Condiţiile generale de creditare, precum şi a oricărei clauze care permite B.C.R. S.A. declararea scadenţei anticipate a creditului dacă valoarea garanţiilor constituite de consumator scade sub valoarea creditului rămas de plată. În consecinţă, decide eliminarea acestei clauze din Condiţiile generale de creditare. Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei atacate</em>", se mai arata in decizie.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<strong style="border: 0px; box-sizing: border-box; font-style: inherit; margin: 0px; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;"><span style="font-family: inherit;">Reactia BCR:</span></strong></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">"BCR are o strategie clara de inchidere amiabila a tuturor litigiilor. Inclusiv clientii aflati in proces cu banca la instantele superioare au putut inchide litigiile pentru a beneficia de una dintre cele mai bune dobanzi de pe piata. Ramanem fermi in aceasta strategie indiferent de atmosfera creata de avocatii care promoveaza discordia in dauna parteneriatelor si a increderii.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Nicio hotarare a instantei nu poate lasa un contract de credit fara dobanda, ca atare ne asteptam ca detalierea hotararii sa nu faca altceva decat sa consfinteasca decizia bancii din 2010 privind eliminarea modificarilor unilaterale ale nivelului dobanzii si modul de calcul al acesteia, ancorat in indicele Euribor sau Robor si respectand costurile de finantare ale bancii.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Asteptam redactarea hotararii instantei, in aceasta situatie fiind incerta interpretarea sintagmelor (citate de mass-media): “<em style="border: 0px; box-sizing: border-box; font-weight: inherit; margin: 0px; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">nulitatea absolută parţială a clauzei privind dobânda, în partea privind dobânda de referinţă variabilă, precum şi orice altă clauză care permite modificarea unilaterală a cuantumului dobânzii.</em>”</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<strong style="border: 0px; box-sizing: border-box; font-style: inherit; margin: 0px; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;"><span style="font-family: inherit;">Decizia ICCJ:</span></strong></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">"Admite recursurile declarate de recurenţii-reclamanţi Bărăgan (Dobre) Maria, Bărăgan Neculai-Menix, Beju Cristina, Beju Gabriel, Micu Mihai, Pavel (Iancu) Ioana Sorina, Pinte Bogdan, David Bogdan Dumitru, Oprişiu Liliana Maria, Albu Marian, Ariton Adriana Milia şi Ariton Octavian Doru în calitate de moştenitori ai lui Ariton Alexandru, Ana Diana Isabela, Erdei Andrei Csaba, Andris Ladislau, Andrisan Dumitru Dorel, Antici Vasile, Apostol Mihai Emanuel, Arabelea Carmina Diana, Armaşelu Victor Florin, Baetelu Viorica, Balan Lenuta, Baraitaru George, Bianu Dorinel, Bighe Alina Ioana, Bina Gheorghe, Bodor Mirela Daniela, Bota Ioana Cristina, Bozga Elvira, Braila Otilia, Bratoveanu Gheorghe Sorin, Brezuleanu Lucian Mihai, Bude Valentin Octavian, Buga Melinda, Butca Dragoş, Cabulea Vasile Valer, Cîmpian Alexandru Cristian, Carari Vasile, Chis Adrian Ovidiu, Chitoiu Daniel Mihai, Ciomos Adrian Vasile, Ciorceri Iftinia, Ciucanu Cristian, Cociasu Laura, Cohut Alexandru Paul, Cohut Ortansa, Coman Marius Adrian, Condurache Mihail Daniel, Cosor Maricica Violeta, Craciun Ionut, Craciunoiu Mihai, Crecan Ioan Gheorghe, Crisan Claudia Angela, Danescu Aurel, David Dumitru, Diaconu Gelu, Diaconu Razvan Gelu, Dicu Alexandru, Dicut Irinel Tonel, Dragnea Cătălin, Dumitrascu Marius, Dumitru Marian, Dutu Ion, Enaru Costel Caromel, Fatu Aurel, Fecioru Razvan Vasile, Florea Simona Anca, Folostina Ruxandra Georgeta, Gabara Adrian, Gadalean Liviu Bogdan, Gheorghe Adrian, Gheorghita Marius Florin, Giurgiu Cosmin Florian, Glatchevici Mirela, Gugescu Vasile, Homos Claudia, Horumba Florin Marian, Iacov Mihaela, Ilie Georgiana Alina (Coplătitor Pipos Ciprian Gabriel), Ionescu Silvia, Ioniţă Cristina Florentina, Irimia Mihaela, Isacila Dragoş Nicolae, Itigan Liliana Marcela, Kamba Ofelia Gabriela, Kicsi Livia Alina, Linca Gheorghe, Linca Nicolae Cristian, Lupu Raul Mihail, Lupuleasa Cristian Claudiu, Macovei Dan Florin, Manciu Claudiu Cristinel, Marcu Cătălin, Matei Adrian, Matei Florin, Matei Ramona Mihaela, Matias Albert, Medar Cosmin, Medeleanu Florin, Mihai Alexandra Diana, Mihaita Ionut Florin, Mihalache Răzvan Valentin, Mindrescu Sebastian Gabriel, Minea Anda Lavinia, Modoalca Mihaela, Moldovan Gelu Ionuţ, Motroc Marin, Muntean Ruxandra Magdalena, Nagy Alexandru Ionuţ, Negosu Tatiana Gabriela, Negraia Octavian, Nemtanu Ovidiu, Nicolae Virgil, Nistor George Florin, Olariu Cristian, Olteanu Sorin, Oprisan Iulia Oana, Paico Cristina, Panait Elena, Paraschiv Raoul Radu, Pascu Valentin Nicolae, Pele Carmen, Pinte Bogdan, Pirvu Costel, Pisaru Mariana Alina, Poinescu Costel, Pop Florin Vasile, Popa (Smochină) Liliana, Popescu Dan, Popescu Gabriel Bogdan, Popescu Vava Ionela, Popescu Victoria, Popovici Loredana Daniela, Poptelecan Cristian Vasile, Porkolab Maria, Posteuca Alin Aurelian, Preda Razvan Lucian, Pricop Ştefan Tudor, Prodan Gheorghe Sandu, Pusok Crecan Flavia Monica, Fabian Mihai Radu, Radu Lucia Mihaela (Coplătitor Radu Laurenţiu), Radu Nuţu, Radulescu Constantin, Roşu Norin, Rotaru Daniel, Rus Luminiţa Camelia, Rusu Costel, Rusu Dumitru, Rusu Elisabeta, Savu (Ştirbei) Georgeta Mădălina, Scutaru Adrian, Şerban Florin Ionuţ, Socalus Silviu Alexandru, Soiman Constantin, Sorean Gabriel, Sosoi Pavel, Spulber Vasile Ciprian, Stangacilovic Nicoleta Raluca, Ştefan Olteniceanu Eduard, Stoicescu Mihai, Strain (Frunză) Cristina Emilia Ana Maria, Susnescu Liliana, Timofte Alina Roxana, Tinc Sabin, Tiron Liviu, Toma E. Elena, Topan Liana Manuela, Trifan Cătălin, Tudor Elena, Tudor (Ioniţă) Mariana Camelia, Tudose Mihail Robert, Tutunaru Nicolae, Urs Dorin, Vava Ion, Vestemeanu (Oprisiu) Roxana, Vieriu Elena, Vieriu Gina Elena, Vladoiu Ruxandra Cristina, Zlate Dumitru Mituş, Vilcea Lucian George, Hristea Claudia Nicoleta, Muscalu Mirela, Mincu Cristian, Daniel Darie Ştefan, Hantig Lucian Ioan, Pirvu Ciocan Florin Leonard, Hosszu Daniela, Mateuţ Ioan Pompei, Patuleanu Valentina, Man Mirela Teodora, Calugar Adriana Camelia, Sandra Şerban Ioan, Todoran Marcel Marius, Faur Alin Alexandru, Ghinea Paul, Corobana Cristian, Dumitru Dragoş Ionuţ, Ifrim Gheorghe, Solomon Mariana, Şerban Marian, Pavel (Iancu) Ioana Sorina, Michai Luminiţa şi Stoenică Eugen şi de recurenţii-reclamanţi Bocea Vasile, Nicolae Marian şi Varga Alin Ionuţ împotriva deciziei civile nr. 96 din 28 ianuarie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V-a Civilă.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Modifică în parte decizia atacată, în sensul că:</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Admite excepţia autorităţii de lucru judecat şi respinge cererea de constatare a caracterului abuziv, de constatare a nulităţii absolute a clauzei indicate în petitul 1.1, precum şi celelalte capete de cerere formulate în principal şi în subsidiar în legătură cu această clauză (petitele 2, 3.1, 4 şi 5), pentru contractele nr. 678 din 19 iunie 2007, nr. 765 din 8 martie 2006 şi 2008691448 din 4 septembrie 2008, constatând autoritate de lucru judecat.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Respinge ca neîntemeiată excepţia lipsei de obiect. Admite cererea reclamanţilor privind clauza menţionată în petitul 1.1 din contract.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Constată caracterul abuziv al clauzei privind dobânda de referinţă variabilă. Constată nulitatea absolută parţială a clauzei privind dobânda, în partea privind dobânda de referinţă variabilă, precum şi orice altă clauză care permite B.C.R. S.A. modificarea unilaterală a cuantumului dobânzii. Obligă pe pârâta B.C.R. S.A. să modifice contractele încheiate cu reclamanţii ca urmare a constatării nulităţii absolute parţiale a clauzei privind dobânda, precum şi să emită noi grafice de rambursare în urma acestei modificări.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Admite cererea formulată de reclamanţii Bocea Vasile, Nicolae Marian şi Varga Alin Ionuţ privind clauza menţionată în petitul 1.5.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Constată caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzei 8.4 din Condiţiile generale de creditare, precum şi a oricărei clauze care permite B.C.R. S.A. declararea scadenţei anticipate a creditului dacă valoarea garanţiilor constituite de consumator scade sub valoarea creditului rămas de plată. În consecinţă, decide eliminarea acestei clauze din Condiţiile generale de creditare. Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei atacate.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenţii-reclamanţi Bărăgan (Dobre) Maria, Bărăgan Neculai-Menix, Beju Cristina, Beju Gabriel, Micu Mihai, Pavel (Iancu) Ioana Sorina, Pinte Bogdan, David Bogdan Dumitru, Oprişiu Liliana Maria, Albu Marian, Ariton Adriana Milia şi Ariton Octavian Doru în calitate de moştenitori ai lui Ariton Alexandru, Ana Diana Isabela, Erdei Andrei Csaba, Andris Ladislau, Andrisan Dumitru Dorel, Antici Vasile, Apostol Mihai Emanuel, Arabelea Carmina Diana, Armaşelu Victor Florin, Baetelu Viorica, Balan Lenuta, Baraitaru George, Bianu Dorinel, Bighe Alina Ioana, Bina Gheorghe, Bodor Mirela Daniela, Bota Ioana Cristina, Bozga Elvira, Braila Otilia, Bratoveanu Gheorghe Sorin, Brezuleanu Lucian Mihai, Bude Valentin Octavian, Buga Melinda, Butca Dragoş, Cabulea Vasile Valer, Cîmpian Alexandru Cristian, Carari Vasile, Chis Adrian Ovidiu, Chitoiu Daniel Mihai, Ciomos Adrian Vasile, Ciorceri Iftinia, Ciucanu Cristian, Cociasu Laura, Cohut Alexandru Paul, Cohut Ortansa, Coman Marius Adrian, Condurache Mihail Daniel, Cosor Maricica Violeta, Craciun Ionut, Craciunoiu Mihai, Crecan Ioan Gheorghe, Crisan Claudia Angela, Danescu Aurel, David Dumitru, Diaconu Gelu, Diaconu Razvan Gelu, Dicu Alexandru, Dicut Irinel Tonel, Dragnea Cătălin, Dumitrascu Marius, Dumitru Marian, Dutu Ion, Enaru Costel Caromel, Fatu Aurel, Fecioru Razvan Vasile, Florea Simona Anca, Folostina Ruxandra Georgeta, Gabara Adrian, Gadalean Liviu Bogdan, Gheorghe Adrian, Gheorghita Marius Florin, Giurgiu Cosmin Florian, Glatchevici Mirela, Gugescu Vasile, Homos Claudia, Horumba Florin Marian, Iacov Mihaela, Ilie Georgiana Alina (Coplătitor Pipos Ciprian Gabriel), Ionescu Silvia, Ioniţă Cristina Florentina, Irimia Mihaela, Isacila Dragoş Nicolae, Itigan Liliana Marcela, Kamba Ofelia Gabriela, Kicsi Livia Alina, Linca Gheorghe, Linca Nicolae Cristian, Lupu Raul Mihail, Lupuleasa Cristian Claudiu, Macovei Dan Florin, Manciu Claudiu Cristinel, Marcu Cătălin, Matei Adrian, Matei Florin, Matei Ramona Mihaela, Matias Albert, Medar Cosmin, Medeleanu Florin, Mihai Alexandra Diana, Mihaita Ionut Florin, Mihalache Răzvan Valentin, Mindrescu Sebastian Gabriel, Minea Anda Lavinia, Modoalca Mihaela, Moldovan Gelu Ionuţ, Motroc Marin, Muntean Ruxandra Magdalena, Nagy Alexandru Ionuţ, Negosu Tatiana Gabriela, Negraia Octavian, Nemtanu Ovidiu, Nicolae Virgil, Nistor George Florin, Olariu Cristian, Olteanu Sorin, Oprisan Iulia Oana, Paico Cristina, Panait Elena, Paraschiv Raoul Radu, Pascu Valentin Nicolae, Pele Carmen, Pinte Bogdan, Pirvu Costel, Pisaru Mariana Alina, Poinescu Costel, Pop Florin Vasile, Popa (Smochină) Liliana, Popescu Dan, Popescu Gabriel Bogdan, Popescu Vava Ionela, Popescu Victoria, Popovici Loredana Daniela, Poptelecan Cristian Vasile, Porkolab Maria, Posteuca Alin Aurelian, Preda Razvan Lucian, Pricop Ştefan Tudor, Prodan Gheorghe Sandu, Pusok Crecan Flavia Monica, Fabian Mihai Radu, Radu Lucia Mihaela (Coplătitor Radu Laurenţiu), Radu Nuţu, Radulescu Constantin, Roşu Norin, Rotaru Daniel, Rus Luminiţa Camelia, Rusu Costel, Rusu Dumitru, Rusu Elisabeta, Savu (Ştirbei) Georgeta Mădălina, Scutaru Adrian, Şerban Florin Ionuţ, Socalus Silviu Alexandru, Soiman Constantin, Sorean Gabriel, Sosoi Pavel, Spulber Vasile Ciprian, Stangacilovic Nicoleta Raluca, Ştefan Olteniceanu Eduard, Stoicescu Mihai, Strain (Frunză) Cristina Emilia Ana Maria, Susnescu Liliana, Timofte Alina Roxana, Tinc Sabin, Tiron Liviu, Toma E. Elena, Topan Liana Manuela, Trifan Cătălin, Tudor Elena, Tudor (Ioniţă) Mariana Camelia, Tudose Mihail Robert, Tutunaru Nicolae, Urs Dorin, Vava Ion, Vestemeanu (Oprisiu) Roxana, Vieriu Elena, Vieriu Gina Elena, Vladoiu Ruxandra Cristina, Zlate Dumitru Mituş, Vilcea Lucian George, Hristea Claudia Nicoleta, Muscalu Mirela, Mincu Cristian, Daniel Darie Ştefan, Hantig Lucian Ioan, Pirvu Ciocan Florin Leonard, Hosszu Daniela, Mateuţ Ioan Pompei, Patuleanu Valentina, Man Mirela Teodora, Calugar Adriana Camelia, Sandra Şerban Ioan, Todoran Marcel Marius, Faur Alin Alexandru, Ghinea Paul, Corobana Cristian, Dumitru Dragoş Ionuţ, Ifrim Gheorghe, Solomon Mariana, Şerban Marian, Pavel (Iancu) Ioana Sorina, Michai Luminiţa şi Stoenică Eugen împotriva încheierii de şedinţă de la 27 octombrie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V-a Civilă în acelaşi dosar.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă B.C.R. S.A. împotriva deciziei civile nr. 96 din 28 ianuarie 2015 şi a încheierii de şedinţă de la 27 ianuarie 2015, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V-a Civilă.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Respinge cererea formulată de recurenţii-reclamanţi Bărăgan (Dobre) Maria, Bărăgan Neculai-Menix, Beju Cristina, Beju Gabriel, Micu Mihai, Pavel (Iancu) Ioana Sorina, Pinte Bogdan, David Bogdan Dumitru, Oprişiu Liliana Maria, Albu Marian, Ariton Adriana Milia şi Ariton Octavian Doru în calitate de moştenitori ai lui Ariton Alexandru, Ana Diana Isabela, Erdei Andrei Csaba, Andris Ladislau, Andrisan Dumitru Dorel, Antici Vasile, Apostol Mihai Emanuel, Arabelea Carmina Diana, Armaşelu Victor Florin, Baetelu Viorica, Balan Lenuta, Baraitaru George, Bianu Dorinel, Bighe Alina Ioana, Bina Gheorghe, Bodor Mirela Daniela, Bota Ioana Cristina, Bozga Elvira, Braila Otilia, Bratoveanu Gheorghe Sorin, Brezuleanu Lucian Mihai, Bude Valentin Octavian, Buga Melinda, Butca Dragoş, Cabulea Vasile Valer, Cîmpian Alexandru Cristian, Carari Vasile, Chis Adrian Ovidiu, Chitoiu Daniel Mihai, Ciomos Adrian Vasile, Ciorceri Iftinia, Ciucanu Cristian, Cociasu Laura, Cohut Alexandru Paul, Cohut Ortansa, Coman Marius Adrian, Condurache Mihail Daniel, Cosor Maricica Violeta, Craciun Ionut, Craciunoiu Mihai, Crecan Ioan Gheorghe, Crisan Claudia Angela, Danescu Aurel, David Dumitru, Diaconu Gelu, Diaconu Razvan Gelu, Dicu Alexandru, Dicut Irinel Tonel, Dragnea Cătălin, Dumitrascu Marius, Dumitru Marian, Dutu Ion, Enaru Costel Caromel, Fatu Aurel, Fecioru Razvan Vasile, Florea Simona Anca, Folostina Ruxandra Georgeta, Gabara Adrian, Gadalean Liviu Bogdan, Gheorghe Adrian, Gheorghita Marius Florin, Giurgiu Cosmin Florian, Glatchevici Mirela, Gugescu Vasile, Homos Claudia, Horumba Florin Marian, Iacov Mihaela, Ilie Georgiana Alina (Coplătitor Pipos Ciprian Gabriel), Ionescu Silvia, Ioniţă Cristina Florentina, Irimia Mihaela, Isacila Dragoş Nicolae, Itigan Liliana Marcela, Kamba Ofelia Gabriela, Kicsi Livia Alina, Linca Gheorghe, Linca Nicolae Cristian, Lupu Raul Mihail, Lupuleasa Cristian Claudiu, Macovei Dan Florin, Manciu Claudiu Cristinel, Marcu Cătălin, Matei Adrian, Matei Florin, Matei Ramona Mihaela, Matias Albert, Medar Cosmin, Medeleanu Florin, Mihai Alexandra Diana, Mihaita Ionut Florin, Mihalache Răzvan Valentin, Mindrescu Sebastian Gabriel, Minea Anda Lavinia, Modoalca Mihaela, Moldovan Gelu Ionuţ, Motroc Marin, Muntean Ruxandra Magdalena, Nagy Alexandru Ionuţ, Negosu Tatiana Gabriela, Negraia Octavian, Nemtanu Ovidiu, Nicolae Virgil, Nistor George Florin, Olariu Cristian, Olteanu Sorin, Oprisan Iulia Oana, Paico Cristina, Panait Elena, Paraschiv Raoul Radu, Pascu Valentin Nicolae, Pele Carmen, Pinte Bogdan, Pirvu Costel, Pisaru Mariana Alina, Poinescu Costel, Pop Florin Vasile, Popa (Smochină) Liliana, Popescu Dan, Popescu Gabriel Bogdan, Popescu Vava Ionela, Popescu Victoria, Popovici Loredana Daniela, Poptelecan Cristian Vasile, Porkolab Maria, Posteuca Alin Aurelian, Preda Razvan Lucian, Pricop Ştefan Tudor, Prodan Gheorghe Sandu, Pusok Crecan Flavia Monica, Fabian Mihai Radu, Radu Lucia Mihaela (Coplătitor Radu Laurenţiu), Radu Nuţu, Radulescu Constantin, Roşu Norin, Rotaru Daniel, Rus Luminiţa Camelia, Rusu Costel, Rusu Dumitru, Rusu Elisabeta, Savu (Ştirbei) Georgeta Mădălina, Scutaru Adrian, Şerban Florin Ionuţ, Socalus Silviu Alexandru, Soiman Constantin, Sorean Gabriel, Sosoi Pavel, Spulber Vasile Ciprian, Stangacilovic Nicoleta Raluca, Ştefan Olteniceanu Eduard, Stoicescu Mihai, Strain (Frunză) Cristina Emilia Ana Maria, Susnescu Liliana, Timofte Alina Roxana, Tinc Sabin, Tiron Liviu, Toma E. Elena, Topan Liana Manuela, Trifan Cătălin, Tudor Elena, Tudor (Ioniţă) Mariana Camelia, Tudose Mihail Robert, Tutunaru Nicolae, Urs Dorin, Vava Ion, Vestemeanu (Oprisiu) Roxana, Vieriu Elena, Vieriu Gina Elena, Vladoiu Ruxandra Cristina, Zlate Dumitru Mituş, Vilcea Lucian George, Hristea Claudia Nicoleta, Muscalu Mirela, Mincu Cristian, Daniel Darie Ştefan, Hantig Lucian Ioan, Pirvu Ciocan Florin Leonard, Hosszu Daniela, Mateuţ Ioan Pompei, Patuleanu Valentina, Man Mirela Teodora, Calugar Adriana Camelia, Sandra Şerban Ioan, Todoran Marcel Marius, Faur Alin Alexandru, Ghinea Paul, Corobana Cristian, Dumitru Dragoş Ionuţ, Ifrim Gheorghe, Solomon Mariana, Şerban Marian, Pavel (Iancu) Ioana Sorina, Michai Luminiţa şi Stoenică Eugen de acordare a cheltuielilor de judecată în recurs. Irevocabilă."</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<strong style="border: 0px; box-sizing: border-box; font-style: inherit; margin: 0px; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;"><span style="font-family: inherit;">Argumentele lui Piperea si ale avocatei BCR in timpul procesului</span></strong></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">BCR castigase, la inceputul acestui an, procesul colectiv, cunoscut de catre clienti drept G1, la Curtea de Apel (dosarul 51316/3/2010), dupa ce la Tribunalul Bucuresti il pierduse.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">In vechile contracte de credit, BCR avea o dobanda variabila stabilita intern (Dobanda de Referinta Variabila - DRV), care includea indicele EURIBOR si alte costuri ale bancii, plus o marja fixa de 1-2%.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Piperea a cerut judecatorilor sa declare abuziva Dobanda de Referinta Variabila - DRV, intrucat mecanismul de formare al acesteia nu este transparent, nefiind bazat doar pe indici obiectivi, precum Euribor, ci si pe alte elemente, precum riscul de tara (CDS), fapt care a permis bancii sa majoreze nejustificat dobanda clientilor.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Avocatul a adus ca argument suprem faptul ca in timp ce dobanda Euribor a scazut de la 5% inainte de criza la aproape 0% in prezent, banca nu a operat in propria dobanda interna (DRV) aceasta ajustare a indicelui pentru euro.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">De cealalta parte, avocata BCR, Ana Diculescu Sova, a sustinut ca dobanda nu poate fi modificata intrucat reprezinta un cost al unui serviciu prestat de banca si acceptat de catre clienti, odata ce au semnat contractul, astfel ca acestia trebuie sa respete contractul iar judecatorii nu pot interveni in modificarea costurilor unui credit, conform normelor juridice.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">Numai ca, in noiembrie 2014, intr-un proces cu Volksbank privind clauzele abuzive, <a href="http://www.reclamatiibanci.ro/jurisprudenta-iccj-privind-clauzele-abuzive-din-contractele-de-credit/" style="background-color: transparent; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #222222; font-style: inherit; font-weight: inherit; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;" title="http://www.reclamatiibanci.ro/jurisprudenta-iccj-privind-clauzele-abuzive-din-contractele-de-credit/">ICCJ a stabillit ca jurisprudenta</a> ca "<em style="border: 0px; box-sizing: border-box; font-weight: inherit; margin: 0px; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">instanţele au dreptul să examineze caracterul abuziv al clauzelor privind preţul, chiar dacă acestea sunt redactate în mod clar şi inteligibil, cu atât mai mult având acest drept atunci când aceste clauze nu sunt redactate într-un limbaj clar şi inteligibil, putându-se afirma că nu au doar dreptul, ci au chiar obligaţia de a face acest lucru.</em>"</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">La randul sau, Piperea a sustinut ca un contract trebuie respectat doar daca este legal, iar in acest caz nu este legal, intrucat nu respecta prevederile legilor de protectie a consumatorilor cu privire la modul de calcul transparent al dobanzii si comisioanelor.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">In consecinta, el a cerut ca dobanda DRV sa fie inlocuita cu Euribor, la care sa se adauge vechea marja fixa de 1-2%, ceea ce ar inseamna ca dobanda pentru un credit sa ajunga la doar 1-2%, avand in vedere ca Euribor este acum in jur de 0%.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">In prezent, legislatia obliga bancile sa practice fie o dobanda fixa pe toata perioada creditului fie o dobanda variabila, dar care sa se modifice doar dupa formula: Euribor, Libor sau ROBOR plus o marja fixa.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<strong style="border: 0px; box-sizing: border-box; font-style: inherit; margin: 0px; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;"><span style="font-family: inherit;">BCR reduce ratele clientilor</span></strong></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">La inceputul lunii septembrie, BCR a lansat o oferta pentru cei aproximativ 50.000 de clienti cu credite ipotecare in euro care platesc inca dobanzi mai ridicate decat media pietei, in vederea reducerii ratelor lunare in medie cu 20%.</span></div>
<div style="background-color: white; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #434343; line-height: 1.4em; margin-bottom: 10px; outline: 0px; padding: 0px; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: inherit;">BCR a anuntat saptamana trecuta ca 10.000 dintre acesti clienti, adica 20% din total, au acceptat pana acum oferta bancii, valabila pana la finalul anului. (<a href="http://www.bancherul.ro/numarul-clientilor-bcr-care-au-acceptat-oferta-de-reducere-a-ratelor-s_a-injumatatit--14996" style="background-color: transparent; border-image-outset: initial; border-image-repeat: initial; border-image-slice: initial; border-image-source: initial; border-image-width: initial; border: 0px; box-sizing: border-box; color: #222222; font-size: 15px; font-style: inherit; font-weight: inherit; margin: 0px; outline: none; padding: 0px; vertical-align: baseline;" title="http://www.bancherul.ro/numarul-clientilor-bcr-care-au-acceptat-oferta-de-reducere-a-ratelor-s_a-injumatatit--14996">vezi aici detalii</a>)</span><br />
<span style="font-family: inherit;"><br />
<b>Sursa: <a href="http://www.bancherul.ro/bcr-a-pierdut-la-inalta-curte-procesul-colectiv-cu-piperea-privind-clauzele-abuzive-din-contractele-de-credit;-ce-spune-banca--15020" target="_blank">Bancherul.ro</a></b></span></div>
</div>
Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-69739450308538183972013-10-25T19:05:00.000+03:002015-10-25T19:08:10.968+02:00Pagina Facebook a profesorului si avocatului Gheorghe Piperea<b>FACEBOOK GHEORGHE PIPEREA</b><br />
Reper de informatii legate de clauzele abuzive.<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: left;">
<img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSnTLdPpg5xUdhRJhE6fz6YtlYCLsYbbYK0mh2VTtNYnBu0Y300NAbO8gDBpKkKGFgKahOE-6KIpiOlGaYol5db1TMjA1gCLBHH_it1mco33ZiDpbPts75HdZ6e-R1ZuzjWF0hYSVZFRa3/s1600/14406_421158261283138_834924004_n.png" /></div>
<br />
[ <b><a href="https://www.facebook.com/gheorghe.piperea">LINK</a> </b>]Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-21069919881368838882013-04-12T11:53:00.000+03:002015-10-25T19:50:14.170+02:00NOU - Forum de discutii despre clauze abuzive<strong>FORUM DE DISCUTII: BCR CLAUZE ABUZIVE </strong><br />
<br />
Pentru discutii despre clauzele abuzive din contractele Bancii Comerciale Romana va puteti abona pe grupul special dedicat:<br />
<br />
Accesati urmatorul link <a href="https://groups.yahoo.com/neo/groups/bcr-clauze-abuzive"><b>GRUP YAHOO BCR CLAUZE ABUZIVE</b></a> si apasati butonul [ <b>Join the Group</b> ]Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-79208969414629230012013-03-07T19:54:00.000+02:002013-03-07T19:54:14.098+02:00A innebunit lupu? Nu ma, e BeCeReu!<div align="justify" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>Disperarea si agresivitatea Bancii Comerciale Romane S.A. este fara precedent</strong> ! </span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span>
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Au marit comisioanele, cer bani pentru orice, au pierderi uriase. Stau si ma intreb oare la ce mai spera aceasta banca? Deja clientii abuzati nu mai vor sa-si plateasca ratele pana legea nu este aplicata. Lucruri de o gravitate nemaivazuta. Domnule Presedinte Basescu, domnule Prim-Ministru Ponta, domnule Guvernator Mugur Isarescu, cat mai continua aceasta sceneta de prost gust?</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: center;">
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/At3_-Y11Zqs" width="420"></iframe>></div>
Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-43270416750572177752013-03-07T19:15:00.000+02:002015-10-25T18:46:04.026+02:00300 de clienti nemultumiti ai BCR ameninta cu greva bancara<div style="text-align: justify;">
<b>300 de clienti nemultumiti ai BCR ameninta cu greva bancara</b> </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhq7xUe47Me-EeMh4W0lInMdMPOITeEB60M7dbQkQX6UXdb_hZsPZEwIVbexiA9HGj7m7Rx-wnGU2BbTSNIUJrSYr8HVuTdfvAt5MhKTN5TMyMXnVjNmDNhdDJzY1NimV13V38-NLDtQd_d/s1600/money.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><br /><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhq7xUe47Me-EeMh4W0lInMdMPOITeEB60M7dbQkQX6UXdb_hZsPZEwIVbexiA9HGj7m7Rx-wnGU2BbTSNIUJrSYr8HVuTdfvAt5MhKTN5TMyMXnVjNmDNhdDJzY1NimV13V38-NLDtQd_d/s320/money.jpg" width="200" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Intr-o scrisoare trimisa parlamentarilor, peste 300 de clienti ai BCR protestează, printre altele, fata de imixtiunea bancherilor in procesul de elaborare a modificarilor la Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contracte si cer o ancheta in Parlament si o comisie care sa apere interesele debitorilor. Mai mult, acestia ameninta ca vor plati ratele la credite cu intarziere.</b>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div align="center" style="text-align: justify;">
327 de clienti ai Bancii Comerciale Romane, care se consideră abuzati de institutia de credit, cer parlamentarilor sa ia atitudine in problema contractelor de credit.<br />
<br />
Acestia reclama activitatea de lobby a bancherilor, care a dus la modificarea unor legi importante pentru clienti precum OUG 50/2010 si, mai nou, la amanarea modificarilor la Legea 193/2000, care ar permite eliminarea clauzelor dovedite ca fiind abuzive din toate contractele similare, la o actiune in instanta initiata de ANPC sau de o Asociatie de consumatori.<br />
<a name='more'></a><br />
Intreaga scrisoare, mai jos:<br />
<br />
Domnule /Doamna deputat,<br />
<br />
Subsemnatul *** , votant in Bucuresti, cetatean care v-a acordat votul la alegerile din 9 decembrie 2012 formulez prezenta<br />
<br />
<strong>Cerere</strong><br />
<br />
Prin care va solicit ca de urgenta sa procedati la investigarea activitatilor derulate de ARB, Guvernul Romaniei, FMI si BCR cu privire la derularea contractelor/contractului pe care subsemnatul/subsemnata le-am incheiat cu aceasta din urma institutie bancara. In acest sens consider ca ar fi de bun augur sa infiintati o comisie parlamentara care sa aiba drept scop apararea subsemnatului/subsemnatei si a celorlalti cetateni aflati in situatii similare in fata abuzurilor pe care urmeaza a vi le indica in cele ce urmeaza.<br />
<br />
In principal va solicit sa luati toate masurile necesare pentru stoparea asa-ziselor operatiuni de lobby, care se apropie mai degraba de infractiunea de santaj, derulate de ARB si FMI. Consider ca Romania este un stat suveran caruia nu trebuie sa i se dicteze dinafara legislatia pe care trebuie sa o adopte.<br />
<br />
Astfel consider ca este inadmisibil ca un stat de drept, membru al Uniunii Europene, sa amane intrarea in vigoare a modificarilor la Legea nr. 193/2000, respectiv dorinta de a modifica aceste noi reglementari in sensul elimnarii posibilitatii asociatiilor de protectia consumatorilor sa sesizeze instanta de judecata cu o cerere a carei admitere ar avea drept efect obligarea institutiei bancare sa modifice toate contractele care contin acea clauza. Trebuie precizat ca aceasta obligatie de modificare a legislatiei privind protectia consumatorilor a fost impusa prin Directiva 2008/48/CE.<br />
<br />
Alaturi de mine sunt alti 326 de cetateni romani care au luat credite bancare in perioada 2006 – 2009 de la cea mai importanta banca din sistem, BCR. Toate aceste persoane, alaturi de mine, au luat aceste credite pentru a-si construi un viitor mai bun pentru familiile lor. Majoritatea creditelor sunt credite ipotecare, garantate cu o proprietate. Valoarea acestor credite este de 20 milioane Euro, bani care s-au intors in economie, sub diverse forme: achizitii materiale constructii, achizitie apartamente, tarife notariale, taxe si impozite platite statului pentru aceste imobile.<br />
<br />
Sunt un client cu rating AAA, adica client bun platnic. Am ales sa inchei un contract cu BCR stiind ca este cea mai mare banca din sistem si crezind sincer ca este o banca de buna credinta, care respecta legislatia romaneasca si care este supravegheata de BNR. Am fost informat verbal de catre vinzatorul de credite ca dobinda variaza in functie de Euribor sau Robor, in functie de valuta creditului luat.<br />
<br />
Din cauza faptului ca in 2010, in urma aparitiei OUG 50/2010, de transparentizare a contractelor de credit, nu am putut avea o discutie de la egal la egal cu partenerul din contractul de credit, banca, am ales sa actionez in instanta BCR pentru eliminarea clauzelor abuzive din contractul/contractele semnate si pentru a plati pretul corect al contractului, nu un pret abuziv, stabilit unilateral de catre banca.<br />
<br />
De doi ani si jumatate am ales sa las instanta sa isi faca treaba, fara a fi influentata de articole in media. Acest lucru se opreste aici, ca urmare a deciziei luate de Curtea de Apel Bucuresti in cazul meu si a altor consumatori ce sunt parti a doua grupuri, prin care s-a respins atit apelul facut de noi, cit si apelul formulat de BCR, fapt ce a rezultat in respingerea cererii de chemare in judecata, apreciind-o ca neintemeiata. Aceasta decizie a Curtii de Apel a fost pronuntata in februarie 2013. Dar in noiembrie 2012, un singur reclamant, reprezentat de aceeasi casa de avocatura ca si noi, cu cerere de chemare in judecata identica, cu aceeasi argumentatie a cazului, pe acelasi tip de contract, a cistigat toate capetele din cererea de chemare in judecata, la aeeasi Curte de Apel, la aceeasi sectie. Este inacceptabil ca forta executiva, sa exercite asemenea presiuni asupra sistemului judiciar pentru a determina pronuntarea unor hotarari contradictorii (diametral opuse) de catre aceeasi instanta, mai mult aceeasi sectie.<br />
<br />
Aceasta decizie a Curtii de Apel a venit la citeva zile dupa ce prim ministrul Ponta a declarat public „ am citit si eu acele clauze si nu sint chiar atit de abuzive".<br />
<br />
Solicit guvernantilor sa puna pe prim plan dreptul cetatenilor romani, cetateni care i-au votat pentru a ne reprezenta si a ne respecta, cetateni care prin taxe si impozite le platesc salariile. Cer ca drepturile noastre, atit ca cetateni romani, dar si europeni, sa fie recunoscute si respectate de guvern, institutiile statului, instante de judecata. Cer ca institutiile statului sa respecte si sa implementeze corect directivele europene si sa le aplice si atunci cind vine vorba de banci. Cer ca instantele de judecata sa judece echitabil, fara nicio influenta din partea politicului sau economicului. Cer ca guvernul sa nu mai cedeze in fata presiunilor facute de ARB si FMI pentru protectia nejusitificata a bancilor, in defavoarea clientilor acestora, cetateni ai acestei tari.<br />
<br />
<strong>Ca protest fata de situatia actuala in care ma aflu, voi intra in GREVA BANCARA, prin achitarea ratelor cu o intirziere de 29 de zile</strong>.
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Sursa</b>: <a href="http://www.economica.net/300-de-clienti-nemultumiti-ai-bcr-ameninta-cu-greva-bancara_47339.html" target="_blank">Economica.net</a></div>
Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-38935406843762328882012-04-12T00:00:00.002+03:002012-04-12T12:18:41.139+03:00BCR pierde si la Inalta Curte. O clienta va plati o marja de doar 1,5% peste Euribor!<div style="text-align: justify;">
<b>BCR pierde si la Inalta Curte. O clienta va plati o marja de doar 1,5% peste Euribor!</b></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRG3y3GZxUiAi0LLdlrSdcfWHoIPtVoTtit3QbKTmz8H9rxK7HZSoNSBuadSyf9oM9WnrHH9QnneIBr77b2Gh-afntYSxvni86SfPtA0stJ3krUrORM4pyGdVBss96Of1NTRngMolEzNFv/s1600/BCR_centrala.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="119" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRG3y3GZxUiAi0LLdlrSdcfWHoIPtVoTtit3QbKTmz8H9rxK7HZSoNSBuadSyf9oM9WnrHH9QnneIBr77b2Gh-afntYSxvni86SfPtA0stJ3krUrORM4pyGdVBss96Of1NTRngMolEzNFv/s320/BCR_centrala.jpg" width="178" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis definitiv si irevocabil ca o clienta BCR din judetul Mures va plati o dobanda la credit formata din Euribor plus o marja de doar 1,5%. Decizia Inaltei Curti se adauga altor decizii definitive si irevocabile favorabile clientilor, pronuntate de alte instante din tara. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins recursul BCR formulat intr-un <a href="http://www.conso.ro/uploads/articole_documente/decizie_bcr_iccj.pdf" target="_blank">proces demarat in 2010</a> de o clienta din Judetul Mures. In consecinta, pentru doua credite aflate in derulare, respectiva clienta va plati o rata a dobanzii calculata dupa formula Euribor + 1,5%.
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Aceasta este prima decizie definitiva si irevocabila, favorabila clientilor, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) pe marginea acestei spete. In tara, insa, instantele s-au pronuntat in mai multe randuri definitiv si irevocabil in favoarea clientilor pe aceasta tema.<br />
<a name='more'></a> </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Modificarea dobanzii – adusa de OUG 50/2010</b>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Procesul a fost demarat de clienta bancii la Tribunalul Mures in 2010. Aceasta a solicitat, in baza OUG 50/2010, stabilirea ratei dobanzii in functie de Euribor, la care sa se adauge marja fixa stabilita prin contractul initial, respectiv 1,5%. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Practic, banca ar fi trebuit sa inlocuiasca dobanda de referinta interna, utilizata pana la acel moment si stabilita fara o formula clara, cu indicele Euribor. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
“Prin prevederile art. 37 lit. a al OUG 50/2010, legiuitorul vine si impune un mod transparent de calcul a dobanzii variabile. Astfel, in conformitate cu prevederile ordonantei, dobanda va avea o componenta variabila – indicele Euribior, si o componenta fixa – marja bancii”, se arata in sustinerea clientei. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Clienta nu a semnat actul aditional propus de BCR odata cu adoptarea OUG 50. La momentul respectiv, banca a oferit clientilor posibilitatea de a obtine stabilirea dobanzii in functie de Euribor, insa cu o marja mult peste nivelul indicat in contractul semnat initial. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Pe langa modificarea dobanzii, clienta a solicitat si eliminarea comisioanelor de rambursare anticipata, conform noilor prevederi legale. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>BCR a invocat incalcarea liberei concurente</b> </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
In apararea sa, BCR a argumentat ca solicitarea clientei reprezinta de fapt o modificare a pretului contractului de credit, respectiv a nivelului dobanzii comerciale percepute. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Banca a precizat ca solicitarea nu are temei legal iar o eventuala admitere ar fi de natura sa afecteze “echilibrul contractului in ceea ce are esential: pretul/costul total al creditului, si ar reprezenta, la nivel de principiu, incalcarea liberei concurente pe piata serviciilor financiar bancare”. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Tribunalul Mures a dat dreptate bancii si a respins ca nefondata actiunea formulata de clienta. Aceasta a mers insa la Curtea de Apel Targu Mures, unde a facut recurs solicitand rejudecarea spetei. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Curtea de Apel a admis doar in parte actiunea comerciala formulata de clienta BCR. A dispus ca banca sa incheie acte aditionale pentru cele doua credite prin care partile stabilesc ca in cazul unei rambursari anticipate, nu se va solicita niciun fel de compensatie. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Restul pretentiilor, respectiv modificarea formulei dobanzii, au fost respinse. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
“Este cert ca, contractelor deduse judecatii le sunt aplicabile dispozitiile OUG 50/2010 asa cum a fost modificata prin Legea nr. 288/2010 si, in aceste conditii, solicitarea reclamantei de stabilire a dobanzii contractuale in raport de art. 37 din OUG 50/2010 nu poate fi primita”, se arata in motivarea Curtii de Apel.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
“Concluzionand, Curtea apreciaza ca reclamanta nu poate solicita instantei modificarea pretului contractelor in cauza, prin stabilirea dobanzii variabile la limitele cerute de aceasta, si, dupa cum a aratat si instanta de fond, reclamanta ar avea la dispozitie alte mijloace juridice, puse la dispozitie de alte acte normative pentru protejarea drepturilor consfintite in cuprinsul acestora (de ex. denuntarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale, potrivit Legii nr. 193/2000)”, se mai precizeaza in sentinta. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Inalta Curte ii da dreptate clientei pe toate planurile</b> </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Cum cel mai important punct al cererii de chemare in judecata, respectiv modificarea formulei dobanzii, a fost respins de catre instantele din Mures, clienta a decis sa mearga pana la capat, solicitand Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) in noiembrie 2011 sa i se faca dreptate in totalitate. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
La inceputul lunii aprilie 2012, ICCJ a admis recursul declarat de clienta si a modificat decizia Curtii de Apel, in sensul in care a admis toate pretentiile clientei. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Prin sentinta irevocabila data, ICCJ a obligat parata sa incheie actele aditionale in conformitate cu dispozitiile OUG 50, respectiv “dobanda este formata din Euribor la care se adauga 1,5 pp marja fixa, pe toata durata derularii contractului”. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>BCR a ramas fara glas</b></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
In ciuda deciziei irevocabile, contactati, reprezentantii BCR au declarat ca nu comenteaza pe marginea acestui dosar, deoarece nu il considera un caz inchis. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
“Apreciem ca banca a actionat corect si ne vom apara pozitia in continuare. Pana in prezent, am avut castig de cauza in toate celelalte patru cazuri privind protectia consumatorului la Inalta Curte de Casatie si Justitie”, au declarat pentru Conso.ro reprezentantii bancii. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
De altfel, cazurile castigate in trecut au constituit pentru BCR un motiv de a “ataca” deciziile favorabile clientilor date de instantele din tara. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
“Solutia instantei din Focsani sfideaza insa logica economica si ignora o serie intreaga de solutii irevocabile pronuntate deja de instantele de judecata, inclusiv de inalta Curte de Casatie si Justitie, care au retinut corectitudinea argumentelor aduse de catre BCR in apararea sa”, au precizat in urma cu numai o luna reprezentantii BCR referitor la un caz similar pierdut de banca la Tribunalul Vrancea.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Sursa</b>: <a href="http://www.conso.ro/credite-imobiliare/bcr-pierde-si-la-inalta-curte.-o-clienta-va-plati-o-marja-de-doar-15-peste-euribor" target="_blank">Conso.ro</a></div>Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-54381984879997509552012-04-10T21:44:00.005+03:002012-04-12T12:24:35.803+03:00Primul proces castigat irevocabil. Doar 1,5% peste EURIBOR la un credit BCR<div style="text-align: justify;">
<b>Primul proces castigat irevocabil. Doar 1,5% peste EURIBOR la un credit BCR</b> </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhq7xUe47Me-EeMh4W0lInMdMPOITeEB60M7dbQkQX6UXdb_hZsPZEwIVbexiA9HGj7m7Rx-wnGU2BbTSNIUJrSYr8HVuTdfvAt5MhKTN5TMyMXnVjNmDNhdDJzY1NimV13V38-NLDtQd_d/s1600/money.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhq7xUe47Me-EeMh4W0lInMdMPOITeEB60M7dbQkQX6UXdb_hZsPZEwIVbexiA9HGj7m7Rx-wnGU2BbTSNIUJrSYr8HVuTdfvAt5MhKTN5TMyMXnVjNmDNhdDJzY1NimV13V38-NLDtQd_d/s320/money.jpg" width="200" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Banca:" Nu comentam. Nu il consideram un caz inchis"</b>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
O persoana din Targu Mures a obtinut la Inalta Curte de Casatie si Justitie o decizie irevocabila care stabileste nivelul dobanzii variabile la nivelul EURIBOR plus o marja fixa de 1,5%.
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Update 3</b>: Potrivit specialistilor consultati de Capital exista in continuare cai de atac. Una dintre ele a fost si utilizata de catre BCR care a depus deja o contestatie In anulare. O alta posibilitate ar fi recursul in interesul legii. Banca se poate folosi de eventuale greseli procedurale cum ar fi trimiterea cu intarziere a citatiilor. Sansele de reusita pe caile speciale de atac sunt insa, in general, destul de mici.<br />
<a name='more'></a>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Update 2</b>: La solicitarea Capital, BCR a emis o pozitie pe care o expunem integral. "<b>Nu comentam pe acest dosar deoarece nu il consideram un caz inchis. Apreciem ca banca a actionat corect si ne vom apara pozitia in continuare. Pana in prezent am avut castig de cauza in toate celelalte patru cazuri privind protectia consumatorului judecate la Inalta Curte de Casatie si Justitie</b>".
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Update 1</b>: Decizia Inaltei Curti vizeaza doua credite cu ipoteca (Maxi Credit), unul in valoarea de 190.000 de euro si altul de 50.000 de euro. Contractele au fost semnate in anul 2007 si presupuneau o dobanda fixa pe primul an care sa fie inlocuita ulterior cu o dobanda variabila egala cu dobanda interna a bancii plus o marja de 1,5%.
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Potrivit lui Alexandru Seulean, avocatul partii castigatoarea, actiunea a inceput la finele lunii august 2010. Prima instanta din Targu Mures a respins actiunea iar ulterior a fost facut recurs la Curtea de Apel. Judecatorii au admis cererea privind eliminarea comisionului de rambursare anticipata dar au respins pretentiile privind dobanda.
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
In octombrie 2011, procesul a ajuns la Inalta Curte de Casatie si Justitie care pe 6 aprilie 2012 a decis sa admita cererea reclamantului si a stabilit o dobanda egala cu EURIBOR plus 1,5% pe toata durata derularii contractului.
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Avocatul Alexandru Seulean spune ca mai are un client cu exact aceeasi speta.
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
“Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit irevocabil ca DRV-ul din contractul tip BCR este clauza abuziva. BCR este obligata sa modifice contractul si sa inlocuiasca aceasta DRV (nr: dobanda interna a bancii) cu Euribor, la care se va adauga marja de 1,5%, pe toata durata contractului. Este exact solutia din dosarul Toca de la Focsani”, spune avocatul Gheorghe Piperea pe contul sa de Facebook. Vom reveni cu amanunte si cu pozitia BCR.
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<b>Sursa</b>: <a href="http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/primul-proces-castigat-irevocabil-doar-15-peste-euribor-la-un-credit-bcr-164468.html" target="_blank">Capital.ro</a></div>Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-10893282338479433502012-04-10T21:06:00.003+03:002012-04-10T21:07:42.253+03:00BCR pierde irevocabil primul proces cu un client la ICCJ. Dobanda: EURIBOR plus 1,5%, pe viata<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">BCR pierde irevocabil primul proces cu un client la ICCJ. Dobanda: EURIBOR plus 1,5%, pe viata</span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgeEhDufmRa8xH1ZOmEhyuJWvZkkvmmMKeFDx7J3xb2U3wEc6VMV98NetMUuWgzpgbV6_Qql81P7MtePaEf53U3mEIW4pb8bXoVymntf2-Svx2ySxOpZUaQPRMCAffPEgl-MKpzghHTc6MY/s1600/proces.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgeEhDufmRa8xH1ZOmEhyuJWvZkkvmmMKeFDx7J3xb2U3wEc6VMV98NetMUuWgzpgbV6_Qql81P7MtePaEf53U3mEIW4pb8bXoVymntf2-Svx2ySxOpZUaQPRMCAffPEgl-MKpzghHTc6MY/s320/proces.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat dreptate unui client din Targu Mures care a dat banca in judecata si a mers pana la capat.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">BCR: Nu este un caz inchis. Banca a actionat corect!</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Banca Comerciala Romana (BCR) a castigat toate cele patru procesele de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) si considera ca a actionat corect si in acest caz, a transmis BCR, ca reactie la articolele aparute in presa referitoare la primul proces pierdut cu un client.
"Nu comentam pe acest dosar, deoarece nu il consideram un caz inchis. Apreciem ca banca a actionat corect si ne vom apara pozitia in continuare. Pana in prezent am avut castig de cauza in toate celelalte patru cazuri privind protectia consumatorului judecate la Inalta Curte de Casatie si Justitie", a declarat Cornel Cojocaru, director executiv in cadrul BCR.</span><br />
<a name='more'></a><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Instanta suprema a decis ca banca sa impuna, pe toata durata derularii contractului de credit, o marja fixa de doar 1,5 puncte procentuale peste Euribor. Castigator este o clienta din Ardeal.
Femeia a atacat cu recurs o decizie a Curtii de Apel Targu Mures, din 6 octombrie 2011. Iata cum suna decizia Inaltei Curti: “(…) admite in tot actiunea si obliga parata sa incheie actele aditionale si in conformitate cu dispozitiile art 37 lit. a din OUG nr.50/2010, nemodificata, in sensul ca dobanda este formata din EURIBOR la care se adauga 1,5 PP marja fixa, pe toata durata derularii contractului. Irevocabila.”
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Avocatul Gheorghe Piperea, care a reprezentat mai multi clienti ai bancilor in procese colective, spune ca decizia Inaltei Curti desfiinteaza practic dobanda de referinta variabila interna a BCR, pe baza careia banca modifica dobanda suportata de clienti. Iata ce a scris Piperea pe pagina sa de Facebook:
“Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit irevocabil ca DRV-ul din contractul tip BCR este clauza abuziva! BCR este obligata sa modifice contractul si sa inlocuiasca aceasta DRV cu EURIBOR, la care se va adauga marja de 1,5%, pe toata durata contractului! Este exact solutia din dosarul Toca de la Focsani! Repet, solutia este irevocabila! Din acest moment putem spune ca si DRV intra an istorie, asa cum am putut spune despre comisionul de risc vbr (aplicat de Volksbank) ca a intrat in istorie”.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Potrivit avocatului care a asistat-o pe femeie, Alexandru Seulean, membru al Baroului Targu Mures, este vorba despre doua credite de consum garantate cu ipoteca, Maxicredit, contractate in 2007 cu o valoare “destul de mare”. Creditul avea o dobanda fixa pe o perioada de un an, care devenea apoi variabila: 1,5 puncte procentuale plus dobanda interna a bancii, care se afisa la sediile BCR.
Dupa aparitia OUG 50/2010, clientul a cerut un act aditional la contractul de credit prin care a solicitat ca dobanda sa se calculeze dupa formula EURIBOR plus 1,5% marja. Clientul si banca au ajuns la tribunal si, in prima instanta Tribunalul a dat castig bancii, Ulterior, la recurs, Curtea de Apel a respins solicitarea clientului referitoare la calculul dobanzii, acceptand doar eliminarea din contract a comisionului de rambursare anticipata, un alt lucru cerut de client. S-a ajuns la Inalta Curte, unde clientul bancii a castigat, instanta suprema fortand BCR sa aplice, pe toata durata contractului, o dobanda formata din EURIBOR plus 1,5% marja.
“Aceasta sentinta poate fi folosita ca practica judiciara de alte instante” ne-a declarat avocatul Alexandru Seulean, precizand totusi ca ea nu este obligatorie. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjrv0ZPbs-L4wflTB5DfXBepoJzrFsFsn-Hzhet-f3rbBcPFQyGq9F5MK7RSohpOEBSPwxH9Z2oazaLfGoZwigg2AcI_CrtvTtBONMCoCG24d7qvm96ieXniXRaUsy5qcizr8OzHxU6BNMb/s1600/iccj.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="237" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjrv0ZPbs-L4wflTB5DfXBepoJzrFsFsn-Hzhet-f3rbBcPFQyGq9F5MK7RSohpOEBSPwxH9Z2oazaLfGoZwigg2AcI_CrtvTtBONMCoCG24d7qvm96ieXniXRaUsy5qcizr8OzHxU6BNMb/s400/iccj.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Sursa</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">: </span><a href="http://economica.rtv.net/bcr-pierde-irevocabil-primul-proces-cu-un-client-dobanda-euribor-plus-1-5prc_21835.html" target="_blank"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">ECONOMICA.net</span></a></div>Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-7088146773337479122012-04-10T20:50:00.001+03:002013-03-07T20:01:30.775+02:00Solutie in dosarul 61347/3/2010 de la TMB (G2)<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Al doilea proces colectiv impotriva Bancii Comerciale Romane coordonat de domnul avocat Gheorghe Piperea a fost inregistrat la Tribunalul Municipiului Bucuresti in data de 17.12.2010 avand numar unic de dosar 61347/3/2010. Obiectul dosarului fiind actiune in constatare in materia juridica litigii cu profesionistii.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In data de 9 Aprilie 2012, instanta a admis in parte actiunea celor 205 de reclamanti, </span><b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">solutia fiind urmatoarea</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">:
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Ia act de renuntarea reclamantilor - parati Calota Armand, Dumitru Mihai, Floarea Mihaela, Oprisor Saviana, Panaite Elisabeta, Serghei Nicolae Daniel, Smarandoiu Aurel, Stinghie Lucian, Urzica Viorica, Vilau Virgil Ionut, Burchioiu Emil Cristian, Cojocaru Victor Daniel, Sas Luminita, Serbanica Marian Danut, Tudor Ciprian, Valu Stelian Valentin, Almasan Petru Stefan, Anghel Emilia Gabriela, Asavei Gheorghe, Balan Aurica, Balanuca Valentin, Barbu Viorica, Boscor Gheorghe, Botezatu Ioana, Bucuroaia Giani Nicu, Cernea Laurentiu George, Chelarescu Niculina, Chiran Raluca Alexandra, Ciobanu Calin, Cioveie Petrisor Constantin, Costea Cornel Claudiu, Cozma Lucian, David Dan Adrian, David Dan Adrian, Dimofte Dumitru Sebastian, Dragut Marius Cristian, Ene Marian, Georgescu Adrian Florian, Gradinaru Dorel Anghel, Grozavescu Petru, Hanu Ioana Simona, Iordache Laurentiu, Ivanica Cornelia, Jucan Nicolae, Maftei Viorel, Maria Lucian, Mitra Traian Ionut,Mocan Emil, Nastase Antoaneta Gabriela, Neagu Stefan, Negrea Aurel, Nichifor Alina Ionela, Nichifor Voicu Carmen Madalina, Nicolae Ioana, Otelea Fanel, Pencea Mihai Claudiu, Piron Florentina, Popescu Marta Livia, Potop Mariana Iuliana, Puia Ionela Natalia, Rizolu Mariana Raluca, Scutaru Cezarina Mihaela, Serban Virginia Carmen, Simion Laura Magdalena, Sofian Corneliu, Stanciu Alina, Tabarac Eduard Daniel, Tardea Ioana, Toma Nicolae Cristian, Vucea Adrian, Zaharia Sorin Lucian, Panaitescu Iulian Vlad, Seucea Armand,Stoilescu Florian, Ianculescu Costin, Maria Carmen Veronica; Martie Ioan, Ceausu Florin, Sorici Costin Octavian si Gavril Georgeta la judecata.</span></div>
<a name='more'></a><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">
</span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Respinge cererea formulat de reclamantii parati in contradictoriu cu parata ERSTE BANK GROUP AG ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">PE EXCEPTIA PRESCRIPTIEI DREPTULUI MATERIAL LA ACTIUNE AL RECLAMANTILOR – PARATI</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Respinge exceptia tardivitatii invocarii exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune al reclamantilor – parati.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Respinge exceptia prescriptiei dreptului material la actiune al reclamantilor – parati.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">PE FONDUL CAUZEI
</span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Admite in parte cererile precizate si completate formulate de reclamantii - parati Aldescu Mariana,Ardeleanu Ion, Baiculeti Voichita Rodica,Baibarac Daniel Gabriel, Barbu Nicolae Lucian, Popa Camelia, Bradateanu Gheorghe, Bratu Tudor Marius, Bratuianu Marius Florin, Buse Constanta, Busuioc Costel, Calugarita Daniela Florina, Caracuda Daniel, Chiorescu Petru Jean Victor, Coman Marian, Cristea Florin Catalin, Cristea Ovidiu Iulian, Duban Ionel Florin, Eissengarthen Aurelia, Grecu Daniela Elena, Hodisan Alin Viorel, Iarinka Ana, Ivanov Vladimir Matei, Joghiu Lucian, Krasovschi Murea Georgeta, Lungu Ibis Violeta, Mocanu Danut, Moldoveanu Marian, Nedelcu Alina Marina, Otrava Mirela Luminita, Purice Sandu Cristina Daniela, Radoi Nuta, Rotarciuc Lilia, Slavila Radu, Stanciu Cosmin Radu, Stoicescu Anca Mihaela, Streteanu Ciprian Vasile, Sroie Anamaria, Strujan Nicoleta, Tanasie Ionica, Teodoriu Adrian Petru, Teodoriu Marian Constantin, Toth Zoltan, Vede Emilian, Vodoiu Ion, Dobre Ionel, Budeer Daniela Livia, Hrehorciuc Mihaela, Platon Vasile, Sandu Dumitru, Puiu Luminita Roxana, Ionescu Stefan, Bucur Daniel, Popescu Ofelia Adriana, Abodi Melania Susana, Sterparu Stefana, Lolici Dragomir, Raceanu Jan, Azman Alexandru Teodor, Banuta Adrian Nicolae, Cotoi Miorita Mihaela, Giurgea Marian, Jelea Florentina Argentina, Jelea Gina, Moisescu Valentina, Soltan Catalin Andrei, Neacsa Madalin, Hupoiu Paul Razvan, Covali Victor, Susnea Marius, Tudose Ion, Vochin Adriana, Trocaru Liviu. Constata caracterul abuziv al clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Constata nulitatea absoluta a clauzei contractuale din contractele reclamantilor care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Obliga pe parata – reclamanta sa emita noi grafice de rambursare conforme cu noua forma a contractelor de credit data de constatarea nulitatii absolute a clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Obliga pe parata – reclamanta sa restituie reclamantilor – parati sumele platite in baza clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Respinge ca nefondate celelalte capetele de cerere. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Admite in parte cererile precizate si completate formulate de reclamantii – parati Matei Dan Dorel, Amelian Valentin, Anton Nicolaie, Bortan Daniela Loredana, Bortan Viorel Valentin, Dinu Valentin, Fekete Camelia Andreea, Iacobut Ovidiu Lucian, Maxim Ion, Joghiu Ovidiu, Lasca Virgil, Marinescu Vasile, Milea Angelica, Negru Stefania Nicoleta, Niculae Mirela, Pascaru Petru Dan, Popa (Radulescu) Gabriela, Radasanu Adrian Constantin, Savu Florina, Serbanescu Cornel, Stoian Adrian Traian, Stroe Nicusor, Militaru Mihai, Zaharia Sorin, Rus Andrei Gabriel, Pop Gabriel, Feraru Ionel. Constata caracterul abuziv al clauzelor contractuale din contractele reclamantilor care prevad perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului si perceperea unui comision de urmarire riscuri calculat la valoarea initiala a creditului. Constata nulitatea absoluta a clauzelor contractuale din contractele reclamantilor care prevad perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului si perceperea unui comision de urmarire riscuri calculat la valoarea initiala a creditului. Obliga pe parata – reclamanta sa emita noi grafice de rambursare conforme cu noua forma a contractelor de credit data de constatarea nulitatii absolute a clauzelor contractuale care prevad perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului si, respectiv, perceperea unui comision de urmarire riscuri la valoarea initiala a creditului. Obliga pe parata – reclamanta sa restituie reclamantilor – parati sumele platite in baza clauzelor contractuale care prevad perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului si, respectiv, perceperea unui comision de urmarire riscuri calculat la valoarea initiala a creditului. Respinge ca nefondate celelalte capetele de cerere. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Admite in parte cererile precizate si completate formulate de reclamantii – parati Perieteanu Elena Iuliana, Pletea Mihai Dragos, Togan Gabi, Popa Mihai. Constata caracterul abuziv al clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Constata nulitatea absoluta a clauzei contractuale din contractele reclamantilor care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Obliga pe parata – reclamanta sa emita un nou grafic de rambursare conform cu noua forma a contractelor de credit data de constatarea nulitatii absolute a clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Obliga pe parata – reclamanta sa restituie reclamantilor – parati sumele platite in baza clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Respinge ca nefondate celelalte capetele de cerere. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Admite in parte cererile precizate si completate formulate de reclamantii – parati Popescu Marius Tiberiu, Maican Tatiana Mihaela. Constata caracterul abuziv al clauzelor contractuale din contractele reclamantilor care prevad perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului si perceperea unui comision de urmarire riscuri calculat la valoarea initiala a creditului. Constata nulitatea absoluta a clauzelor contractuale din contractele reclamantilor care prevad perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului si perceperea unui comision de urmarire riscuri calculat la valoarea initiala a creditului. Obliga pe parata – reclamanta sa emita noi grafice de rambursare conforme cu noua forma a contractelor de credit data de constatarea nulitatii absolute a clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului si a clauzei privind perceperea unui comision de urmarire riscuri calculat la valoarea initiala a creditului. Obliga pe parata – reclamanta sa restituie reclamantilor – parati sumele platite in baza clauzelor contractuale care prevad perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului si, respectiv, perceperea unui comision de urmarire riscuri calculat la valoarea initiala a creditului. Respinge ca nefondate celelalte capetele de cerere. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Admite in parte cererea precizata si completata formulata de reclamantul – parat Murgu Catalin Iulian. Constata caracterul abuziv al clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Constata nulitatea absoluta a clauzei contractuale din contractul reclamantului - parat care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Obliga pe parata – reclamanta sa restituie reclamantului – parat sumele platite in baza clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului pana la data incheierii actului aditional nr. 4284B la contractul nr. 4284/07.11.2005 (30.12.2010). Respinge ca nefondate celelalte capetele de cerere. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Admite in parte cererea precizata si completata formulata de reclamantul – parat Osman Calescu Ion Valeriu. Constata caracterul abuziv al clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Constata nulitatea absoluta a clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Obliga pe parata – reclamanta sa restituie reclamantului – parat sumele platite in baza clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului pana la data incheierii actului aditional nr. 94A din data de 27.08.2008 la contractul de credit bancar nr. 94/20.12.2006. Respinge ca nefondate celelalte capetele de cerere. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Admite in parte cererea precizata si completata formulata de reclamantul parat Canceschi Catalin Marian. Pe contractul nr. 765/09.10.2007: Constata caracterul abuziv al clauzelor contractuale care prevad perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului si, respectiv, perceperea unui comision de urmarire riscuri calculat la valoarea initiala a creditului. Constata nulitatea absoluta a clauzelor contractuale care prevad perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului si perceperea unui comision de urmarire riscuri calculat la valoarea initiala a creditului. Obliga pe parata – reclamanta sa emita un nou grafic de rambursare conform cu noua forma a contractului de credit data de constatarea nulitatii absolute a clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului si a clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de urmarire riscuri calculat la valoarea initiala a creditului. Obliga pe parata – reclamanta sa restituie reclamantului – parat sumele platite in baza clauzelor contractuale care prevad perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului si, respectiv, perceperea unui comision de urmarire riscuri calculat la valoarea initiala a creditului. Respinge ca nefondate celelalte capetele de cerere. Pe contractul nr.22142/30.10.2007: Constata caracterul abuziv al clauzelor contractuale care prevad perceperea unui comision de acordare a creditului calculat la valoarea initiala a creditului si perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Constata nulitatea absoluta a clauzelor contractuale care prevad perceperea unui comision de acordare a creditului calculat la valoarea initiala a creditului si perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Obliga pe parata – reclamanta sa emita un nou grafic de rambursare conform cu noua forma a contractului de credit data de constatarea nulitatii absolute a clauzelor contractuale care prevad perceperea unui comision de acordare a creditului si, respectiv, perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Obliga pe parata – reclamanta sa restituie reclamantului – parat sumele platite in baza clauzelor contractuale care prevad perceperea unui comision de acordare a creditului calculat la valoarea initiala a creditului si, respectiv, perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Respinge ca nefondate celelalte capetele de cerere. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Admite in parte cererea precizata si completata formulata de reclamantul – parat Oprita Vasile. Pe contractul nr. 4330/20.12.2006: Constata caracterul abuziv al clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Constata nulitatea absoluta a clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Obliga pe parata – reclamanta sa emita un nou grafic de rambursare conform cu noua forma a contractului de credit data de constatarea nulitatii absolute a clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Obliga pe parata – reclamanta sa restituie reclamantului – parat sumele platite in baza clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Respinge ca nefondate celelalte capetele de cerere. Pe contractul nr. 4269/15.12.2006: Constata caracterul abuziv al clauzelor contractuale din contractul reclamantului care prevad perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului si perceperea unui comision de urmarire riscuri calculat la valoarea initiala a creditului. Constata nulitatea absoluta a clauzelor contractuale care prevad perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului si perceperea unui comision de urmarire riscuri calculat la valoarea initiala a creditului. Obliga pe parata – reclamanta sa emita un nou grafic de rambursare conform cu noua forma a contractului de credit data de constatarea nulitatii absolute a clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului si a clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de urmarire riscuri calculat la valoarea initiala a creditului. Obliga pe parata – reclamanta sa restituie reclamantului – parat sumele platite in baza clauzelor contractuale care prevad perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului si, respectiv, perceperea unui comision de urmarire riscuri calculat la valoarea initiala a creditului. Respinge ca nefondate celelalte capetele de cerere. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Admite in parte cererea precizata si completata formulata de reclamantul – parat Tanase Marcel. Pe contractul nr. 2008511276/02.07.2008: Constata caracterul abuziv al clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Constata nulitatea absoluta a clauzei contractuale din contractele reclamantilor care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Obliga pe parata – reclamanta sa emita un nou grafic de rambursare conform cu noua forma a contractului de credit data de constatarea nulitatii absolute a clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Obliga pe parata – reclamanta sa restituie reclamantului – parat sumele platite in baza clauzei contractuale care prevede perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Respinge ca nefondate celelalte capetele de cerere. Pe contractul nr. 2008399402/07.07.2008: Respinge ca nefondata cererea. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Admite in parte cererile precizate si completate formulate reclamantii – parati Andronache (Similache) Jana, Tarala (Popa) Maria Magdalena, Terhes Calin Grigore, Ursache Claudia. Constata caracterul abuziv al clauzelor contractuale din contractele reclamantilor care prevad perceperea unui comision de acordare a creditului calculat la valoarea initiala a creditului si perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Constata nulitatea absoluta a clauzelor contractuale din contractele reclamantilor care prevad perceperea unui comision de acordare a creditului calculat la valoarea initiala a creditului si perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Obliga pe parata – reclamanta sa emita noi grafice de rambursare conforme cu noua forma a contractelor de credit data de constatarea nulitatii absolute a clauzelor contractuale care prevad perceperea unui comision de acordare a creditului si, respectiv, perceperea unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului. Obliga pe parata – reclamanta sa restituie reclamantilor – parati sumele platite in baza clauzelor contractuale care prevad perceperea unui comision de acordare a creditului calculat la valoarea initiala a creditului si, respectiv, perceperea unui comision de administrare la valoarea initiala a creditului. Respinge ca nefondate celelalte capetele de cerere. Respinge ca nefondate cererile precizate si completate formulate de reclamantii – parati Nita Paraschiv, Istrate Laurentiu Claudiu, Balan Ion, Nistor Serban, Oanes Aurelian Danut, Pantea Ciprian Ionut, Tanase Robert Nicolae, Matanie Lenuta. Obliga pe parata – reclamanta sa plateasca reclamantului – parat Popescu Marius Tiberiu suma de 200 lei, cheltuieli de judecata. Respinge ca nefondate cererile celorlalti reclamanti – parati de obligare a paratei – reclamante la plata cheltuielilor de judecata. Respinge ca nefondata cererea reconventionala. Respinge ca nefondata cererea paratei – reclamante de obligare a reclamantilor - parati la plata cheltuielilor de judecata. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Cu drept de apel in termen de 15 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica, astazi 09.04.2012.
</span></div>
Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-56074140988880207532012-04-10T20:42:00.000+03:002012-04-12T00:05:32.631+03:00Ilie Serbanescu: Ce fac bancile din Romania se numeste "camatarie"<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Ilie Serbanescu: Ce fac bancile din Romania se numeste "camatarie"</span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhTwRey0yHfwhXU-gYOJmAtDCPAIYcs5wst8l_hu7q69ni7Qukjch0_e_pVmWbHX7dk1THQTs2_9DglfovViEkMIYPp92Y-_UG6HjguR5E7fTh8lmpoCtBLMQYHe-jolWQaPNAX08mU1k9X/s1600/serbanescu.gif" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhTwRey0yHfwhXU-gYOJmAtDCPAIYcs5wst8l_hu7q69ni7Qukjch0_e_pVmWbHX7dk1THQTs2_9DglfovViEkMIYPp92Y-_UG6HjguR5E7fTh8lmpoCtBLMQYHe-jolWQaPNAX08mU1k9X/s200/serbanescu.gif" width="198" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Bancile din tara noastra se comporta asemenea camatarilor</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">, a declarat, ieri, analistul Ilie Serbanescu, la dezbaterea "Probleme si solutii in cazul restantierilor bancari", organizata de Fundatia pentru Apararea Cetatenilor Impotriva Abuzurilor Statului (FACIAS).</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br />Domnia sa a declarat: "Cred ca exista doua tipuri de probleme: una este legata de accesarea acestor credite, in mod neglijent, iar a doua de iresponsabilitatea autoritatii in acest domeniu, care nu a avertizat, nu a spus raspicat la ce trebuie sa se gandeasca oamenii cand se imprumuta".</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
<a name='more'></a><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Analistul considera ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) si Guvernul ar fi trebuit sa avertizeze asupra pericolului de neplata a creditelor: "Pentru a imprumuta un leu de la bancile din Romania, trebuie sa dai inapoi trei. Asta este camatarie, asupra careia ar fi trebuit sa avertizeze BNR si Guvernul. BNR nu a facut nimic. Este un agent de vanzare al bancilor. Bancile nu au nicio vina. Bancile sunt niste exploatatori, niste camatari, care, daca gasesc prosti, ii folosesc. Dupa mine, a imprumuta bani de la banci in asemenea conditii este anormal. Acum, oamenii trebuie sa plateasca, nu sa se gandeasca sa primeasca anumite facilitati".</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Declaratia analistului a venit in conditiile in care Oana Florea, directorul executiv al FACIAS, a opinat ca masuri precum acordarea unor perioade de gratie sau reesalonarea imprumuturilor pentru debitorii care intampina greutati ar trebui reglementate de stat, si nu lasate la latitudinea bancilor. In plus, ar trebui luate in calcul masuri precum stergerea penalitatilor pentru creditorii cu probleme, a mai spus reprezentanta FACIAS.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Reprezentantul Fundatiei a afirmat: "S-a individualizat o noua categorie sociala, cea a oamenilor care nu-si mai pot plati ratele, odata cu scaderea veniturilor si disponibilizarile aduse de criza economica. S-a identificat lipsa de implicare a BNR si dezinteresul total din partea bancilor, care, desi au fost invitate la aceasta dezbatere, nu au venit. Acestea vad lucrurile strict din punctul de vedere al afacerii si nu le intereseaza latura umana".</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In opinia analistului Ilie Serbanescu, societatea civila nu poate influenta foarte mult deciziile bancilor, dupa ce "comanda externa" a anulat intentiile initiale ale OUG 50/2010, de protejare a clientilor in fata abuzurilor bancherilor.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">"Suntem o colonie, care nu are niciun cuvant de spus pe plan extern. Suntem o colonie a vestului european, a FMI ...", a concluzionat analistul.</span><br />
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></b><br />
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Cristian Serbănescu, BNR: Creditatii sunt responsabili pentru actiunile lor</span></b><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Cristian Serbanescu, consilier juridic in cadrul BNR, considera ca Banca Nationala isi face datoria. Domnia sa a adaugat: "BNR nu trebuie privita ca o entitate care poate lua orice fel de decizie. Poate reglementa raportul dintre parti, dar intr-un mod discret".</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Cristian Serbanescu a adus in discutie faptul ca, atunci cand BNR a propus ca 30% din venitul unei persoane sa poata reprezenta o rata bancara, societatea civila si bancile au acuzat BNR ca impiedica functionarea economiei, blocand creditarea.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Cristian Serbanescu a mai comentat: "La aceeasi presiune, civila, a mediului de business, s-a relansat creditarea si am ajuns la un paradox. Creditarea a devenit impovaratoare. Ar trebui sa ne hotaram exact ce vrem de la relatia noastra cu banca. In momentul in care te duci sa contractezi un credit de la o banca, singurul responsabil esti tu. Ai responsabilitatea de a te informa, de a-ti face o proiectie viguroasa a planurilor tale financiare pe termen mediu".</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Analistul Ilie Serbanescu a mai spus ca marja de profit a bancilor din tara noastra, reprezentand diferenta dintre dobanzile la depozite si cele la credite, "nu exista nicaieri in lume, nu numai in Europa".</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">"Cum se face ca dumneavoastra nu observati ca bancile, in mod cartelizat, majoreaza toate comisioanele?", a mai spus analistul, sugerand ca BNR ar trebui sa ridice autorizatia de functionare a institutiilor de creditare care se fac vinovate pentru o astfel de situatie.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Oana Florea, FACIAS: "Intr-unul din cazurile de care am luat cunostinta, debitorul s-a prezentat la banca impreuna cu mediatorul bancar, care a propus vanzarea imobilului aflat in executare silita direct cumparatorului gasit de client, la un pret mai bun. Banca a refuzat propunerea, astfel ca imobilul a fost vandut cu 20.000 de euro mai putin decat propusese debitorul".</span><b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /><br />Sursa</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">: </span><a href="http://www.bursa.ro/ilie-serbanescu-ce-fac-bancile-din-romania-se-numeste-camatarie-165230&s=banci_asigurari&articol=165230.html" target="_blank"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Bursa.ro</span></a></div>Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-62694475955824579592012-04-10T20:32:00.000+03:002012-04-10T21:33:41.634+03:00BNR: Nu exista salvare colectiva pentru datornici<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">BNR: Nu exista salvare colectiva pentru datornici</span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Bancile sunt mai dispuse sa negocieze individual cu debitorii, pentru ca verifica astfel bonitatea clientilor pentru a le oferi o solutie care sa-i avantajeze</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhU3L5IeygmwqVeQfvva3Y5Gnhj4vGuhE-I4qLUKbHwWz23_MDX8lWIbnRDEth8wgXNXtmnztFHQ-8HAQU3EFQJnLjoqHbtODj_EAVSRXlIyBYhu0qMjLo7ZadPi-tfVMwzgANrw8eCVtZJ/s1600/la-banca.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="194" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhU3L5IeygmwqVeQfvva3Y5Gnhj4vGuhE-I4qLUKbHwWz23_MDX8lWIbnRDEth8wgXNXtmnztFHQ-8HAQU3EFQJnLjoqHbtODj_EAVSRXlIyBYhu0qMjLo7ZadPi-tfVMwzgANrw8eCVtZJ/s320/la-banca.jpg" width="260" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Disputele pe contractele de credit i-au determinat pe unii clienti ai bancilor sa se inroleze in grupuri si sa porneasca procese colective impotriva creditorilor.
</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Dar nu aceasta este solutia, sustine <b>Cristian Serbanescu, consilier in cadrul departamentului juridic al BNR: </b></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">"</span><b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">fiecare client trebuie sa isi rezolve problema cu banca, fie ca discutam de o reesalonare, de o refinantare</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">", a completat acesta. Banca prefera negocierile individuale, deoarece ofera o solutie in functie de bonitatea clientului.</span><br />
<a name='more'></a><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Intelegere cu banca versus instanta</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Faptul ca multi clienti nu au posibilitatea de a continua platile este demonstrat de statistici. La majoritatea bancilor, doar 30% sau, cel mult, 50% din creditele restructurate au putut fi achitate in continuare de clienti. Restul au intrat in executare.
Negocierea individuala este si primul pas pe care cei doi parteneri, debitorul si banca, trebuie sa il parcurga, chiar daca, in cele din urma, neintelegerile ajung sa fie rezolvate in instanta.
Avocatul Marius Coltuc spune ca bancile sunt mai dispuse sa negocieze. Daca in 2009 concesiile se faceau doar clientilor bun-platnici, acum creditorii accepta sa scada costul imprumutului chiar si restantierilor.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Potrivit lui Ionut Stanimir, seful comunicarii externe a BCR, </span><b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">clientii bancii au obtinut prin negocieri si scaderi cu cate 100 de euro a ratei</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">, dupa diminuarea dobanzii cu circa trei puncte. Printr-un proces se pot castiga, insa, sume incasate anterior abuziv de banca.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">La finele lunii februarie 2012, aproximativ 708.000 de romani cu credite aveau intarzieri la plata ratelor care depaseau 30 de zile. Numarul restantelor urcase la peste un milion, valoarea totala fiind de 7,69 miliarde lei. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Sursa</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">: </span><a href="http://www.evz.ro/detalii/stiri/bnr-nu-exista-salvare-colectiva-pentru-datornici-976032.html" target="_blank"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">EVZ.ro</span></a></div>Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-11344660137775796202012-04-09T21:21:00.000+03:002012-04-10T21:24:58.228+03:00Clauzele abuzive ale BCR. Pe ce s-au castigat procesele in instanta<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Clauzele abuzive ale BCR. Pe ce s-au castigat procesele in instanta</span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">BCR a a pierdut mai multe procese cu clientii, dupa ce acestia s-au adresat instantelor fiind nemultumiti de clauzele netransparente care permiteau bancii sa modifice dobanda ori de comisionul de risc. Unii dintre castigatori inca asteapta ca banca sa puna in aplicare sentintele judecatoresti.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjUerA2bLEStlFbcCmCU_PPx6CsQWT6RXDBED9f3uPgHLjvjgCf9IvGpuZ_qDhEqInwPOJqMgLYZLBvENXiNAt6gWZY-LuA0ok6Oeo1v-P1hm-EpHibUsF9TXrmMfMlA9R69Aq8pF4Qi1uf/s1600/bcr-suc.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="179" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjUerA2bLEStlFbcCmCU_PPx6CsQWT6RXDBED9f3uPgHLjvjgCf9IvGpuZ_qDhEqInwPOJqMgLYZLBvENXiNAt6gWZY-LuA0ok6Oeo1v-P1hm-EpHibUsF9TXrmMfMlA9R69Aq8pF4Qi1uf/s320/bcr-suc.JPG" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Pana acum, in cadrul campaniei </span><b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">ECONOMICA.NET Romani vs. Banci</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">, privind clauzele abuzive din contractele de credit, am avut dobanzi fixe care au crescut – cazul Volksbank – sau dobanzi care ar fi trebuit sa varieze in functie de Libor, dar au variat in functie de preferintele bancii – cazul OTP Bank sau dobanda variabila compusa din doua dobanzi variabile - cazul Piraeus. Astazi vom trata clauzele din contractele BCR.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Cea mai mare banca din tara, cu cea mai mare cota de piata pe creditele ipotecare, Banca Comerciala Romana este implicata si ea in numeroase litigii cu clientii.</span><br />
<a name='more'></a><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Cele mai multe probleme se leaga de modul in care banca a ales sa calculeze dobanda la creditele clientilor in functie de o marja fixa mica, stabilita in contract, si o „dobanda de referinta variabila, care se afiseaza la sediile BCR". Dobanda incepea sa varieze dupa primul an de contract, pentru ca banca percepea in primele 12 luni o dobanda fixa.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Aceasta dobanda de referinta variabila este calculata de BCR, dupa metode interne, si poate fi modificata in orice moment, banca argumentand variata in functie de costul resurselor de creditare.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">G.V. din Oradea a luat un credit imobiliar in euro de la BCR in martie 2008. Dobanda fixa de 6,2% in primul an si variabila din al doilea an, dupa formula „dobanda curenta este formata din dobanda de referinta variabila, care se afiseaza la sediile BCR, la care se adauga 1,20 puncte procentuale".
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Dupa ce au trecut cele 12 luni cu dobanda fixa, clientul s-a adresat bancii pentru a i se comunica cuantumul noii dobanzi. A fost surprins sa afle ca dobanda era cu mult mai mare decat se astepta - de aproape doua ori mai mare, acesta considerand ca referinta variabila este Euribor. De asemenea, banca a crescut si cuantumul comisionului de rezerva, potrivit unei clauze care ii dadea voie sa modifice comisioanele.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">A facut apoi reclamatie la Protectia Consumatorului, care a declarat ca mai multe clauze din contractul de credit sunt abuzive. Mai departe, ANPC a sesizat instanta de judecata in iulie 2009, care in iulie 2010 a dat si o sentinta favorabila reclamantilor.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">"Dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor"</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Judecatoria Oradea a constatat, asa cum s-a intamplat si in alte instante, in cazul altor banci, ca nu au fost negociate clauzele contractuale, contractul de credit fiind unul preformulat.
"Prevederile incidente din Legea nr. 193/2000 sunt:
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">- art. 1 al. 3 - se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii;
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">- art. 4 al. 1 - o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor;
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">- art. 4 al. 2 - o clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate. sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv;
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">- art. 1 lit. a din Anexa cuprinzand clauzele considerate ca fiind abuzive - sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fara a avea un motiv intemeiat care sa fie precizat in contract. Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor in temeiul carora un furnizor de servicii financiare isi rezerva dreptul de a modifica rata dobanzii platibile de catre consumator ori datorata acestuia din urma sau valoarea altor taxe pentru. servicii financiare, fara o notificare prealabila, daca exista o motivatie intemeiata, in conditiile in care comerciantul este obligat sa informeze cat mai curand posibil despre aceasta celelalte parti contractant si acestea din urma au libertatea de a rezilia imediat contractul".
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Apoi judecatorul constata ca art. 4 din contractul de credit, cel in care se precizeaza ca "dobanda curenta este formata din dobanda de referinta variabila, care se afiseaza la sediile BCR (...)", este clauza abuziva, la fel cum este si cea de la art. 7, in care se enumera comisioanele variabile in functie de evolutia pietei financiar bancare.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">"Aceasta clauza pune probleme sub aspectul echilibrului contractual, in sensul ca ofera Bancii dreptul de a revizui rata dobanzii curente, fara ca noua rata sa fie negociata cu clientul, acesta trebuind doar a fi instiintat. Mai mult instiintarea se face doar prin afisare la sediul BCR si nu printr-o notificare directa a consumatorului.Asa cum s-a aratat mai sus, conform art. 1 lit. a din Anexa Legii, in-principiu, o clauza care da dreptul fumizorului de servicii financiare de a modifica rata dobanzii in mod unilateral nu este abuziva, cu conditia ca acest lucru sa se faca in baza unui motiv intemeiat, prevazut si in contract si, totodata, cu conditia informarii grabnice a clientului, care sa aiba, de asemenea, libertatea de a rezilia imediat contractul.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Instanta constata ca motivul intemeiat prevazut in contract este acela al "evo1utiei pietei financiar bancare" care determina fluctuatia comisioanelor percepute cat si dobanda curenta. Prin "motiv prevazut in contract", in sensul legii, se intelege o situatie clar descrisa, care sa ofere clientului posibilitatea sa stie, de la inceput, ca daca acea situatie se va produce, dobanda va fi marita. Totodata, motivul trebuie sa fie suficient de clar aratat, de determinat, ca, in eventualitatea unui litigiu in legatura cu aplicarea unei astfel de clauze, instanta sa poata verifica daca acea situatie, motiv de marire a ratei dobanzii, chiar s-a produs. Asa cum un act normativ trebuie sa fie caracterizat prin previzibilitate, la fel si o clauza contractuala trebuie sa fie astfel formulata incat consumatorul sa poata anticipa ca daca o anumita situatie intervine, o anumita consecinta se produce.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Motivul unei "evolutii a pietei financiar bancare" nu indeplineste aceasta conditie, astfel ca, in eventualitatea unui litigiu, nu numai ca nu se poate aprecia daca este intemeiat sau nu, dar nici macar nu se poate stabili, conform unor criterii obiective, daca s-a produs (...)".
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Altfel spus, faptul ca BCR nu a definit dobanda variabila si nu a aratat cum se calculeaza este un abuz, banca putand majora dobanda fara sa fie nevoita sa dea nicio explicatie si fara a arata dupa ce criterii o face. (De altfel, Euribor a scazut puternic pe parcursul anului 2009, lucru ce nu s-a vazut si in dobanzile clientilor stabilite de BCR). Banca austriaca a incercat sa se apere sustinand ca "elementele (care duc la modificarea dobanzii) sunt foarte greu de cuantificat si din acest motiv nu pot fi prevazute in contract", argument respins de catre instanta.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Modificarea dobanzii in functie de costul resurselor de creditare, clauza abuziva</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Art.2. 10 "Dobanda variabila" din Conditiile generale de creditare (f.32) prevede ca "pe parcusul derularii creditului banca poate modifica dobanda fara consimatamantul imprumutatului, in functie de costul resurselor de creditare, noul procent de dobanda aplicandu-se de la data modificarii acestuia, la soldul creditului existent".</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">"Instanta constata analizand caracterul abuziv al acestei clauze ca acest articol conditioneaza modificara dobanzii in functie de costul resurselor de creditare, fara a explica ce anume inseamna acestea, clauza fiind atat de vaga incat in lipsa oricarui criteriu obiectiv care sa ajute partile si chiar instanta in clarificarea continutului sintagmei </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">"Costul resurselor de creditare" echivaleaza practic cu lipsa oricarui criteriu si da posibilitate bancii sa modifice intempestiv dobanda pentru motivele mai sus enuntate. In consecinta si aceasta clauza este abuziva".
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">BCR a facut recurs impotriva sentintei la Tribunalul Bihor si a obtinut modificarea sentintei anterioare, dar doar in ceea ce priveste dispozitia eronata a Judecatoriei de a elimina o clauza inofensiva din contract, care nu avea legatura cu cererea ANPC. Hotararea a devenit irevocabila in mai 2011.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Astfel, BCR ar fi trebuit sa modifice contractul de credit, conform dispozitiilor instantei, lucru care nu s-a intamplat. Banca l-a chemat pe client pentru negociere in septembrie, si i-a oferit o noua marja de dobanda de 4,4 puncte procentuale, in locul celei de 1,2 pp prevazuta in contract, care sa se adune la Euribor la sase luni. De asemenea, banca i-a propus clientului sa plateasca si un comision de administrare in suma fixa.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Clientul a refuzat propunerea, a insistat pentru pastrarea marjei de dobanda, si aratat ca banca trebuie sa ii restituie aproximativ 22.000 de euro, suma reprezentand diferenta intre dobanda platita si dobanda ce ar fi trebuit calculata in functie de Euribor.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Ce spune banca</span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Pentru ca nu a acceptat propunerea bancii, clientul a fost dat in judecata de catre BCR, reprezentata de catre avocatii de la NNDKP, in noiembrie 2011. Banca cere ca instanta sa oblige clientul, pe care il acuza de rea credinta, sa semneze un nou act aditional cu dobanda Euribor 6M + 4,4 pp (oferta curenta a bancii), un comision lunar de administrare credit in suma fixa de 27 de euro, un comision de rambursare anticipata, si un comision unic in suma fixa de 10 euro. Banca mai cere si ca instanta sa declare scadent anticipat creditul, in cazul in care nu obliga clientul la semnarea actului aditional.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">"Subscrisa nu putem accepta propunerea ilicita a paratilor de a diminua cuantumul dobanzii prin calcularea acestuia dupa formula EURIBOR plus marja de 1,20%. O atare prevedere ar transforma contractul pentru Subscrisa dintr-un contract oneros intr-un contract cu titlu gratuit, si astfel l-ar lipsi de cauza si de utilitate, avand in vedere faptul ca scopul si trasatura principala a oricarui comerciant este profitul", se arata in chemarea in judecata a BCR.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Contactat de ECONOMICA.NET, clientul BCR a declarat ca si in acest moment plateste o dobanda mare la credit, dar ca se asteapta ca in cele din urma instanta sa ii dea dreptate, sa respinga actiunea bancii si ca dobanda ce va fi aplicata cotractului nu poate fi decat Euribor + marja de 1,2 pp. Acesta a contestat actul aditional redactat de banca la aparitia OUG 50/2010. Cei care au facut asta au dobanda calculata in acest moment tot dupa criteriile bancii - dobanda variabila a BCR pentru luna aprilie era de 9,04% pentru creditele in euro.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Banca Comerciala Romana, tot prin avocatii de la NNDKP, a introdus o actiune in anulare in cazul T.T., clientul de la Focsani care a castigat in instanta definitiv si irevocabil la inceputul acestui an pe clauza care privind dobanda variabila.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Judecatoria Focsani a considerat ca dobanda variabila sa fie asimilata Euribor, care se aduna la o marja fixa de 1,5 pp si ca un comision de administrare sa se calculeze la sold si nu la suma initiala. Tribunalul Vrancea a respins recursul BCR la inceputul acestui an.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">BCR: Deplangem lipsa de intelegere a regulilor economice simple de catre instanta</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Oficialii bancii au reactionat dupa ce sentinta de la Focsani a devenit definitiva, sustinand ca instanta sfideaza logica economica.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">"Ne dam seama de greutatile prin care trec clientii in aceasta perioada dificila si incercam sa gasim solutii, in limitele legale si financiare. Solutia instantei din Focsani sfideaza insa logica economica si ignora o serie intreaga de solutii irevocabile pronuntate deja de instantele de judecata, inclusiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care au retinut corectitudinea argumentelor aduse de catre BCR in apararea sa.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Este ilogic sa fortezi un agent economic sa vanda un produs sub costurile sale de finantare. Este absurd, ca banca, sa fii fortata sa dai un credit cu dobanda mai mica decat dobanda la depozit, adica sa produci pierdere.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Pentru a putea sustine economia nationala, a finanta companiile, a credita tinerii care doresc sa isi cumpere o casa, bancile atrag depozite, pe care le plaseaza in credite, cu acoperirea tuturor costurilor de intermediere si incluzand, ca orice afacere, o marja de profit. Decizia instantei din Focsani, prin principiul aplicat (dobanda creditului mai mica decat dobanda la depozite) submineaza acest rol simplu al bancii. Aplicarea aceleiasi logici la nivel de sistem bancar, ar duce imediat la neputinta de a mai finanta intreaga economie. Deplangem lipsa de intelegere a regulilor economice simple de catre instanta judecatoreasca din Focsani si continuam sa ramanem alaturi de clientii nostri care au nevoie de ajutor".
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Acum banca vrea rejudecarea recursului, motivul principal fiind acela ca instanta n-a cerut clientului sa plateasca taxa de timbru. BCR mai reclama si ca la momentul semnarii contractului indicatorul Euribor nu era folosit pe larg in sistemul bancar din Romania, si ca bancile se orientau dupa dobanzile interne, instanta facand "o confuzie intre Euribor si dobana de referinta variabila". De asemenea, banca mai spune si ca Euribor nu este singurul indicator care sta la baza pretului unui contract, si ca mai exista costuri si cu refinantarea, cu lichiditatea, cu riscul de tara, cu rezervele minime obligatorii, cu garantarea depozitelor.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Desi costurile mentionate mai sus nu au disparut, se pare ca bancile pot sa opereze cu ele si intr-un mod transparent si fara a modifica unilateral dobanzile, avand in vedere ca OUG 50/2010, modificata prin legea 288/2010 - lege considerata necesara chiar si de catre bancheri -, obliga la folosirea indicatorilor de piata independenti (Eurbor/Libor/Robor) pentru calculul dobanzilor variabile. Costurile bancii trebuie acoperite astfel din marja fixa de dobanda. De asemenea, un argument des invocat de catre bancheri, prima de risc a tarii (CDS) este un factor important in finantare daca se folosesc emisiunile de obligatiuni, operatiune cu totul straina bancilor din Romania, care se finanteaza in valuta prin linii de credit de la bancile mama, care au acces la pietele internationale, prin depozite de la populatie si firme sau linii de credit de la banci de dezvoltare precum BERD. E drept, criza financiara a rarit liniile de credit de la bancile mama si/sau le-a facut mai scumpe. In schimb, intre iunie 2009 si noiembrie 2009, Banca Nationala a Romaniei a redus RMO la valuta de la 40% la 25%, iar in martie 2011 au fost reduse la 20%. Euribor 6M a cazut de la 4-5% in perioada 2007-2008 la 1% in a doua jumatate a anului 2009 - nivel in jurul caruia a variat pana in prezent.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">"Dobanda de referinta variabila care se afiseaza la sediile BCR", de neacceptat de instanta</span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">C.I. din Pitesti a facut reclamatie la ANPC in iulie 2010 impotriva practicilor BCR. Dupa ce a contractat un credit de 100.000 de euro in septembrie 2008 cu dobanda fixa de 7,4% in primul an si variabila ulterior, in functie de "dobanda de referinta variabila care se afiseaza la sediile BCR la care se adauga 1,5 puncte procentuale", a constatat ca dobanda curenta a crescut foarte mult din al doilea an, in ciuda scaderii indicelui Euribor, pe care imprumutatul il considera referinta.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">De altfel, asta a fost si solicitarea pitesteanului, dupa cum reiese din motivarea Judecatoriei Pitesti (dosar 14483/280/2010), unde ANPC a reclamat BCR in aceeasi luna in care a primit sesizarea de la consumator.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">"Nu s-au invocat alte elemente abuzive, imprumutatul solicitand doar modificarea sintagmei dobanda de referinta variabila cu sintagma Euribor si continuarea contractului in aceasta maniera".
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Instanta indica precederile legii 193/2000, care au fost mentionate mai sus, ca baza legala pentru cererea ANPC si constata caracterul abuziv al clauzei contractuale de la art.5, asta pentru ca respectiva clauza nu a fost negociata, variatia dobanzii nu este definita in functie de niste criterii obiective si este interpretabila - clientul doreste aplicarea Euribor, banca vrea sa aplice dobanda sa.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">"Din analiza conventiei de credit nr xxxxxx, reiese ca la art.5 se prevede ca dupa primele 12 luni "dobanda curenta este formata din dobanda de referinta variabila, care se afiseaza la sediile BCR la care se adauga 1 ,50".
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Se constata astfel ca aceasta clauza cuprinde elemente abuzive in sensul ca lasa la manifestarea de vointa unilaterala a bancii posibilitatea de a interveni la modificarea ratei dobanzii curente in functie de dobanda de referinta variabila fara a fi rezultatul de vointa a ambelor parti. Imprumutatul este astfel prejudiciat in drepturile sale in masura in care nu se insereaza niciun fel de element concret privind referinta la care se face trimitere atunci cand este vorba de dobanda variabila.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">(...) De asemenea, prin necircumstantierea in niciun mod a elementelor care permit Bancii modificarea unilaterala a dobanzii si neindicarea niciunui criteriu previzibil in acest sens, lasand la aprecierea Bancii posibilitatea majorarii dobanzii, aceasta clauza incalca prevederile legale in materie, fiind de natura a produce clientilor grave prejudicii materiale. Totodata, din modul de redactare al clauzelor contractuale se deduce cu usurinta ca operatorul bancar intelege sa utilizeze anumite terminologii, considerate esentiale, fara a. lua in calcul si puterea de intelegere a consumatorului persoana fizica, luat individual.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">(...) In speta, motivul prevazut in contract este cel privind costul resurselor de creditare, insa nu poate fi interpretat ca avand natura unui motiv intemeiat , intrucat prin "motiv prevazut in contract" in sensul dispozitiilor legale se intelege o situatie clar descrisa, care sa ofere clientului posibilitatea de a sti de la inceput criteriile in raport de care dobanda va fi majorata, situatie care nu se regaseste in speta de fata. Chiar in situatia in care s-ar accepta ca fiind indeplinita conditia "motivului intemeiat", pentru a nu putea considera o clauza abuziva, ar trebui, conform dispozitiei legale mai sus mentionate, ca, in urma revizuirii ratei dobanzii, clientul sa aiba libertatea de a rezilia contractul".
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">BCR s-a aparat sustinand ca "motivul intemeiat pentru majorarea ratei dobanzii s-a fundamentat din punct de vedere economic si contractual", insa instanta a respins argumentul " intrucat clauza vizata ca fiind abuziva nu cuprinde in mod clar si concis elemente obiective de raportare, care sa nu dea posibilitatea unor dubii in interpretarea lor. Nu s-a prevazut in contract in mod expres ca dobanda afisata la sediul BCR este cea practicata de aceasta institutie bancara. Or, pentru a nu fi considerate abuzive, clauzele nenegociate trebuie sa nu creeze, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor".
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In octombrie 2010, Judecatoria a constatat ca "abuziva clauza prevazuta de art. 5 teza finala din contractul de credit, sub aspectul sintagmei,, dobanda de referinta variabila care se afiseaza la sediile BCR".
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Hotararea a fost intarita si de Tribunalul Arges care a respins recursul BCR in iulie 2011.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">La recurs, BCR a sustinut ca "toate clauzele privind modul de calcul al dobanzii sunt clare, fara echivoc, iar intelegerea acestora nu necesita cunostiinte de specialitate, conditii in care nu sunt considerate abuzive clauzele insusite de parti, legea 193/2000 facand referire in mod expres la situatia in care un furnizor de servicii financiare isi rezerva dreptul de a modifica rata dobanzii platibile de catre consumator ori datorata acestuia din urma pentru servicii financiare, fara o notificare prealabila, daca exista motive intemeiate. In speta modul de calcul al dobanzii are la baza elemente obiective, ce nu tin de situatia pietei financiar bancare la un moment dat si nu poate fi interpretat ca discretionar". Instanta nu a retinut acest argument, considerand ca nu exista prevederi clare in contract privind modul in care variaza dobanda.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Din informatiile pe care le avem, banca nu a pus in aplicare decizia instantei.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In Arges, BCR a pierdut, de altfel, cele mai multe procese pana acum in mod irevocabil - 7 din cele 18 definitivate la nivelul intregii tari.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Comisionul de risc-"imbogatire fara justa cauza"</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">S.E. a obtinut eliminarea prevederilor privind comisionul de risc in decembrie 2010, dupa ce a reclamat BCR la ANPC. Clientul platea un comision de urmarire riscuri de 0,2% pe luna din valoarea initiala a creditului contractat in august 2007. Motivatia Judecatoriei Curtea de Arges (dosar 2711/216/2010) este similara cu cea din cazul proceselor impotriva Volksbank, unde perceperea comisionului de risc este una dintre principalele clauze contestate.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">"Aceasta clauza a creat un dezechilibru semnificativ in detrimentul consumatorului, deoarece totalul comisionului de risc se ridica la 8.282,4 lei, o suma foarte mare cu privire la care nu s-a precizat ce se intampla, daca se achita integral creditul, conform ratelor lunare scadente si nu intervine niciun fel de risc pentru banca. In mod normal, acest comision de risc trebuia rambursat de banca daca s-ar fi achitat integral creditul la scadenta, conform graficului stabilit intre parti. Nestipulandu-se nicio clauza in acest sens in contract, banca s-ar imbogati fara o justa cauza, ceea ce creeaza un dezechilibru consumatorului, prin plata unor sume mari si nejustificate".
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">BCR, aparata de NNDKP, a pierdut irevocabil in septembrie 2011 dupa ce Tribunalul Arges a respins recursul formulat de aceasta.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In februarie 2012, un client al BCR din Suceava care a castigat in instanta definiv si irevocabil impotriva bancii la sfarsitul lunii noiembrie 2011 a reclamat institutia de credit la ANPC dupa ce aceasta a refuzat sa puna in aplicare sentinta instantei. Clientului ar fi trebuit sa i se calculeze dobanda curenta in functie de Euribor 6M + 1,5 pp marja fixa, si diferenta de dobanda perceputa din octombrie 2010 sa-i fie restituita. ANPC a amendat din nou BCR - dupa ce o facuse si in 2010 ca urmare a reclamatiei aceluiasi consumator - si a dispus ca dobanda sa se calculeze dupa formula de mai sus, asa cum a decis si instanta - si ca sumele suplimentare percepute de banca sa fie restituite.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Multe alte procese impotriva bancii sunt pe rolul instantelor si asteapta judecata pe fond sau recursul. Recent, un grup de clienti reprezentati de Casa de avocatura Piperea si asociatii a obtinut eliminarea mai multor caluze privind comisioanele la Tribunalul Bucuresti.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Si BCR a avut castig de cauza in mai multe procese - desi spetele erau identice cu cele prezentate - cele mai importante fiind cele doua recursuri acceptate la Inalta Curte de Casatie si Justitie. De altfel, banca pare sa aiba castig de cauza mai ales in Bucuresti, unde am identificat cele mai multe procese pierdute de catre clienti. De asemenea, banca a angajat anul trecut casa de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen si pretentiile privind cheltuielile de judecata sunt destul de ridicate. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Sursa</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">: </span><a href="http://economica.rtv.net/clauzele-abuzive-ale-bcr-pe-ce-s-au-castigat-procesele-in-instanta_21706.html" target="_blank"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">ECONOMICA.net</span></a></div>Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-48796262480814242282012-03-29T23:50:00.001+03:002012-04-01T15:32:29.007+03:00Din insemnarile unui ... pagubit BCR<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Din insemnarile unui ... pagubit BCR</span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Eugen este unul dintre cei 362 de reclamanti din dosarul 51316/3/2010 (G1) impotriva Bancii Comerciale Romane S.A. (BCR), coordonat de domnul avocat Gheorghe Piperea. Iata povestea sa:</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">*****</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">In anul 2007 am mers la BCR pentru a lua un credit de nevoi personale in LEI:</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- mi-au spus ca se acorda foarte usor </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- mi-au spus ca au cea mai mica dobanda (12.3%/an nu era chiar o dobanda mica)</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- mi-au spus ca au cea mai mica marja fixa de dobanda (2 puncte procentuale)</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- mi-au spus ca au cele mai mici comisioane (n-au spus nimic de comisionul de urmarire riscuri)</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">- mi-au spus ca pe parcursul derularii contractului, "dobanda de referinta revizuibila semestrial, care se afiseaza la sediile BCR" mai si scade</span><br />
<a name='more'></a><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">In timp mi-am dat seama ca totul a fost o </span><b><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">MARE MINCIUNA</span></b><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> si o </span><b><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">INDUCERE IN EROARE</span></b><span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">.</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Ce contine de fapt contractul de credit:</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> - contractul de credit este plin de clauze abuzive, introduse impotriva legii, neobservabile chiar si de un consumator avizat</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> - in loc de "dobanda de referinta revizuibila semestrial", BCR imi percepe o dobanda interna denumita "dobanda de referinta administrata"</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> - la momentul OUG 50/2010 au modificat formula dobanzii din contract, practic au marit marja fixa de dobanda de la 2 p.p. la – ATENTIE – 11.03 p.p.</span><br />
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"> - comisionul de urmarire riscuri (ilegal conform OUG 50/2010) a fost inclus in cel de administrare, astfel valoarea comisionului de administrare de la 7.5 lei cum era prevazut in contract, a ajuns 42.00 lei</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">BCR modifica contractul initial cand si cum doreste. Dobanda variabila nu a scazut niciodata. A crescut foarte mult, desi indicele ROBOR a scazut cu aproape 5 p.p. Toate acestea fara acordul meu, fara acte aditionale semnate de parti. Si cand te gandesti ca tipul acesta de contract a fost aprobat de BNR ... </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;">Va invit sa vedeti povestea contractului meu in clipul de mai jos:</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: center;">
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/uRfRjcwuTYg?rel=0" width="560"></iframe></div>Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-11575717128912162422012-03-29T11:37:00.000+03:002012-04-12T00:10:21.156+03:00BNR raspunde clientilor pagubiti de banci<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">BNR raspunde clientilor pagubiti de banci. Ce le-a transmis Isarescu?</span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjMKz0ydlp5Pif_icigeS7wLlGm4pSQ0sxjtYJtpfYXr_oWqpKlsyIOvDqGWEgCbD5bkYN0j-opW7XVn60X3BqSDOUOrUyVhRclX0gZXjGlYI0m3mpQz21gClZVqT86XSrOLVlhmepCFlrH/s1600/isarescu.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjMKz0ydlp5Pif_icigeS7wLlGm4pSQ0sxjtYJtpfYXr_oWqpKlsyIOvDqGWEgCbD5bkYN0j-opW7XVn60X3BqSDOUOrUyVhRclX0gZXjGlYI0m3mpQz21gClZVqT86XSrOLVlhmepCFlrH/s320/isarescu.jpg" width="320" /></a></div>
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Intrebat cum comenteaza avalansa de sentinte impotriva bancilor si ce poate face BNR in această privinta, guvernatorul Mugur Isarescu a spus ca interventiile institutiei pot fi cel mult verbale. Si a promis o conferinta de presa pe aceasta tema.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">"</span><b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Cred ca BNR a făcut destul de multe lucruri din prisma educatiei financiare. Contractele poarta semnatura nu numai a creditorului, dar si a debitorului. Faptul ca ele sunt modificate in instante este o problema judiciara, o problema a instantelor, nu a BNR. Interventia bancii centrale, cea dincolo de aspectele trecute in legile bancare, problemele prudentiale, alte instrumente pot fi cel mult cele verbale</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">", a raspuns Mugur Isarescu la intrebarea jurnalistului ECONOMICA.NET pe tema proceselor pierdute de banci.</span><br />
<a name='more'></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Isarescu a spus ca in 10-14 zile, BNR va organiza o conferinta pe aceasta tema.
Din ce in ce mai multi clienti ai bancilor castiga in instanta procese intentate institutiilor de credit pe tema unor clauze contractuale din contractele de credit in derulare, pe care instantele le considera abusive. ECONOMICA.NET deruleaza in prezent o campanie de informare legata de aceste procese.
</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Clientii bancilor s-au organizat in grupuri si au cerut tot mai insistent o pozitie a bancii centrale in aceasta chestiune. Chiar acum doua zile, avocatul Gheorghe Piperea, cel care a reprezentat un grup de clienti intr-un proces colectiv cu o banca, a cerut public BNR sa intervina. "Cred ca este momentul ca BNR sa ia masurile ce se impun, pentru ca nu mai este deloc timp, ba mai mult, hotararile judecatoresti sunt clare si in marea lor majoritate sunt in defavoarea bancilor. Ar trebui sa oblige bancile sa elimine toate aceste clauze abuzive din contract in asa fel incat sa nu mai fie oamenii nevoiti sa dea in judecata bancile, iar bancile sa cheltuiasca bani cu PR-ul si cu avocatii", a spus Piperea la Romania TV.
</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Sursa</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">: </span><a href="http://economica.rtv.net/bnr-raspunde-clientilor-pagubiti-de-banci-ce-le-a-transmis-isarescu_21036_comentarii.html#comentarii" target="_blank"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Rtv.net</span></a><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">
</span></div>Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-12313993772490548982012-03-27T22:35:00.003+03:002012-03-27T22:37:18.092+03:00Credite: Retinerile automate din contul de salariu ar trebui considerate practici abuzive<div style="text-align: justify;">
<strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Credite: Retinerile automate din contul de salariu ar trebui considerate practici abuzive</span></strong></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Clauzele prin care bancile au dreptul sa retina sume din conturile de salariu ale clientilor pentru acoperirea restantelor ar trebui interzise. Ele pot da nastere la abuzuri, deoarece clientii cu dificultati financiare pot fi lasati fara posibilitatea de a-si acoperi cheltuielile de subzistenta si conduc indirect la incalcarea Codului Muncii.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Aproape toate contractele de credit includ o clauza prin care banca este autorizata sa incaseze, fara acordul prealabil al clientului, sume din contul curent pentru achitarea sumelor restante la credit. De multe ori, contul respectiv este cel in care consumatorul isi incaseaza salariul. </span></div>
<a name='more'></a><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span><strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Clientii pot ramane fara bani de alimente</span></strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Astfel de proceduri pot conduce la situatii periculoase pentru consumatori, in cazul in care se confrunta cu dificultati financiare. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Daca veniturile clientului scad si nu isi mai permite sa achite integral rata, clauza de mai sus va da bancii dreptul sa se foloseasca cu prioritate de veniturile salariale. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Se poate ajunge in situatia ca banca sa confiste tot salariul imediat ce a fost incasat, iar clientul sa nu mai ramana cu niciun leu pentru acoperirea cheltuielilor de subzistenta.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Codul Muncii este incalcat</span></strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Astfel de clauze conduc indirect la incalcarea prevederile Codului Muncii, care stabileste la art. 169 ca nicio retinere nu poate fi operata, decat in cazurile prevazute de lege. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> In mod normal, este nevoie de o hotarare judecatoreasca pentru a se impune retineri salariale. In plus, retinerile cumulate nu pot depasi jumatate din salariul net lunar. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Contractele de credit ignora insa aceste drepturi ale consumatorilor si confera bancilor acces nerestrictionat la banii din contul de salariu. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Conso.ro a semnalat anterior cazul unei cliente, care era lasata luna de luna fara niciun ban, ca urmare a unei astfel de clauze. Salariul nu acoperea nici macar penalitatile, astfel ca situatia se perpetua de la o luna la alta, fara nicio perspectiva de remediere.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Descoperitul de cont - cosmar la schimbarea locului de munca</span></strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> De asemenea, foarte multi clienti ne-au semnalat ca s-au trezit fara ultimul salariu din cauza unui descoperit de cont. Situatii de acest gen sunt frecvente la schimbarea locului de munca, deoarece banca anuleaza imediat descoperitul si solicita rambursarea integrala a datoriei. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> In plus, finantatorul trece imediat la recuperarea creditului din sumele existente in contul de salariu, clientii nevand nici macar timpul necesar sa incheie un nou acord de overdraft in baza noului contract de munca.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span><strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Statele Unite interzic clauzele ce confisca salariul</span></strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> In Statele Unite, clauzele prin care creditorul poate confisca veniturile salariale sunt interzise prin lege. Interdictia este inclusa in Regulamentul Practicilor de Creditare, emis de Federal Trade Commission (autoritate federala care se ocupa si de protectia consumatorilor). </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> O interdictie similare ar fi binevenita si in cazul legii creditului de consum de la noi, astfel incat recuperarea datoriilor restante sa se faca in mod civilizat, iar acoperirea cheltuielilor de subzistenta ale clientilor sa nu mai fie pusa in pericol.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Sursa</span></strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">: </span><a href="http://www.conso.ro/credite-nevoi-personale/credite-retinerile-automate-din-contul-de-salariu-ar-trebui-considerate-practici-abuzive-" target="_blank"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Conso.ro</span></a></div>Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-32977569442299980992012-03-26T23:40:00.000+03:002012-03-27T23:41:24.084+03:00Creditele bancare, pe locul 5 in topul serviciilor reclamate la ANPC<div style="text-align: justify;">
<strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Creditele bancare, pe locul 5 in topul serviciilor reclamate la ANPC</span></strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Peste 1.500 de romani au facut reclamatii in 2011 legate de creditele pe care le-au contractat. Astfel, acest domeniu se plaseaza pe locul 5 in topul domeniilor cu cele mai multe reclamatii. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> “Inca exista contracte cu clauze abuzive. De multe ori atat noi direct cat si prin instanta, reusim solutionarea cazurilor”, a comentat Constantin Cerbulescu, presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), numarul mare de sesizari privind creditele bancare.</span></div>
<a name='more'></a><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br />Sectorul cu cele mai multe reclamatii ramane cea a serviciilor de telefonie fixa si mobila, cu aproape 5.000 de sesizari in 2011, in timp ce pe locul 2 sunt utilitatile publice, la o diferenta destul de mare, cu 2.200 de reclamatii. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Pe langa credite, clientii reclama si alte servicii financiare, precum blocarea cardurilor, neeliberarea extraselor de cont, inscrierea eronata la Biroul de Credit, serviciile de plata necorespunzatoare sau schimbul valutar. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> In 2011 s-au inregistrat peste 4.700 de reclamatii in domeniul serviciilor financiare, in timp ce in total, anul trecut a adus un total de aproximativ 51.000 de reclamatii. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Se pare ca serviciile financiare sunt si unul din domeniile in care solutionarea reclamatiilor dureaza ceva mai mult decat in cazul operatorilor de telefonie sau cablu, deoarece de multe ori sunt necesare o expertiza mai detaliata a spetelor si o documentatie completa. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> In ultimii ani insa o amploare din ce in ce mai mare o au sesizarile facute online, comparativ cu depunerile la sediile OPC sau prin telefon.</span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Sursa</span></strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">: </span><a href="http://www.conso.ro/credite-nevoi-personale/creditele-bancare-pe-locul-5-in-topul-reclamatiilor-primite-de-anpc" target="_blank"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Conso.ro</span></a></div>Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-17352793456180561982012-03-26T23:36:00.000+03:002012-03-27T23:38:20.928+03:00Refinantarea creditului este mai facila decat in anii trecuti<div style="text-align: justify;">
<strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Refinantarea creditului este mai facila decat in anii trecuti</span></strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Refinantarea unui credit poate parea o procedura greoaie insa avantajele pe termen lung compeneseaza efortul de moment. In plus, modificarile legislative din ultimii ani au facilitat accesul la refinantare, iar noile reglementari BNR nu afecteaza acest tip de imprumut. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Nu doar in momentul obtinerii unui credit este obligatorie compararea ofertelor de pe piata, pentru obtinerea unor costuri cat mai mici. Si ulterior, cei care au un credit in derulare ar trebuie sa verifice daca nu cumva exista variante de refinantare mai ieftine care pot duce la un efort financiar mai mic. </span></div>
<a name='more'></a><strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br />Economii de mii de euro pe termen lung</span></strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Refinantarea creditelor poate aduce avantaje importante de cost, in cazul in care este facuta la momentul potrivit. Spre exemplu, cei care s-au grabit in urma cu 4-5 ani sa obtina un imprumut, iar acum isi dau seama ca pe piata exista variante mult mai ieftine, pot recurge la refinantare. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> In cazul unui credit de 50.000 euro contractat pe 30 ani la un cost total de 13%, rata lunara de plata este de 520 euro. Reducerea costului la 10%, aduce scaderea efortului lunar la 420 euro. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> In 30 ani, economia totala este de peste 35.000 euro. In loc sa plateasca in cei 30 ani, 188.000 euro, clientul va plati 151.000 euro. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> In plus, refinantarea nu este o solutie disponibila o singura data. De fiecare data cand pe piata apar oferte mai avantajoase, clientii pot recurge la refinantare. Pentru a determina exact economia castigata, se poate utiliza calculatorul dedicat Conso.ro.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Refinantarea costa de pana la 10 ori mai putin decat in trecut</span></strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Una dintre principalele piedici in calea refinantarii o constituia in anii anteriori comisionul de rambursare anticipata a creditului vechi. Acesta ajungea frecvent la 4-5% din sold sau chiar mai mult. In cazul unui credit de 50.000 euro, spre exemplu, rambursarea anticipata echivala cu plata a 2.500 euro catre banca.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> La aceasta se adauga comisionul de acordare a noului imprumut, cel de refinantare. In general, acesta se ridica la 2-3% din noul credit. Astfel, fara sa se adauge si eventualele taxe notariale sau evaluarea imobilului, se ajungea ca refinantarea sa coste aproape 10% din credit. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Odata cu OUG nr. 50/2010, mare parte din aceste costuri au fost eliminate. Comisionul de rambursare anticipata este 0%, pentru creditele cu dobanda variabila. Numai in cazul dobanzii fixe, comisionul poate urca pana la un maxim de 1%. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> La aceasta se adauga costul scrisorii de refinantare, care costa in general, intre 100 lei si 50 euro. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> De asemenea, bancile pot solicita un singur comision la acordarea unui nou credit. Clientul poate plati cel mult un comision de analiza dosar, exprimat in suma fixa, care variaza de la cateva sute de lei pana la cel mul 300-500 euro. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> In consecinta, costul refinantarii unui credit ajunge in prezent la cel mult 500 euro, mult mai putin decat in trecut. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Restrictiile BNR ocolesc refinantarea</span></strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Creditele de refinantare au fost ocolite si de noile reglementari BNR. Bancile pot acorda in continuare astfel de imprumuturi fara sa limiteze perioada de rambursare sau gradul de indatorare al clientilor. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Spre exemplu, creditele de nevoi personale de refinantare se pot acorda pe o perioada mai mare de 5 ani. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Aceasta facilitate este acordata doar pentru prima refinantare a creditelor contractate anterior inainte de luna noiembrie 2011. Incepand cu cea de-a doua refinantare, se vor aplica noile restrictii BNR. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span><strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Ipoteca si veniturile mai mici, principalalele hopuri</span></strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> In noile conditii, cel mai dificil test de trecut pentru refinantarea unui credit nu tine de costurile operatiunii sau de procedurile birocratice, ci de incadrarea in conditiile de eligibilitate ale bancii.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Chiar daca ar plati o rata simtitor mai mica la noul credit, clientii pot avea surpriza neplacuta sa afle ca nu se incadreaza in conditiile bancii. De multe ori, aceasta situatie se intalneste chiar si cand este vorba de o refinantare la aceeasi banca, la care este in derulare creditul vechi. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Paradoxul provine din faptul ca bancile isi schimba in timp criteriile de selectare a clientilor. Cei vechi nu sunt afectati insa, in cazul in care doresc o refinantare, sunt tratati ca si clienti noi si trebuie sa indeplineasca criteriile din prezent, spre exemplu venituri mai mari sau grad de indatorare mai redus. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> De asemenea, scaderea valorii ipotecii reprezinta unul din principalii factori ce stau in calea refinantarii. Piata imobioliara a scazut iar de multe ori valoarea imobilului cu care se garanteaza nu mai acopera soldul creditului. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> In aceste situatii, pentru obtinerea unui credit de refinantare este necesara o garantie suplimentara, care sa acopere diferenta. </span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Sursa</span></strong><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">: </span><a href="http://www.conso.ro/credite-imobiliare/refinantarea-creditului-este-mai-facila-decat-in-anii-trecuti" target="_blank"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Conso.ro</span></a></div>Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-3430790145384448862012-03-25T22:05:00.000+03:002012-03-26T19:30:26.460+03:00Alte argumente pentru constatarea nulitatii absolute a clauzelor abuzive<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Despre clauzele abuzive din contractele de credit bancar</span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">VI. Alte argumente pentru constatarea nulitatii absolute a clauzelor abuzive. Posibilitatea ca instanta de judecata sa dispuna modificarea contractelor consumatorilor prin inlocuirea sau eliminarea clauzelor abuzive</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">1. Conform art. 5 din C.civ., nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare de la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Din cele aratate anterior, contractele de credit au fost incheiate cu nesocotirea normelor care intereseaza ordinea publica.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In acest sens, am aratat ca au fost nesocotite prevederile legale in materia protectiei consumatorilor, norme ce protejeaza ordinea publica.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Intr-adevar, conform notei de fundamentare a Legii nr. 296/2004 privind Codul Consumului acest act normativ are drept scop crearea unui „cadru general cu privire la drepturile si obligatiile consumatorilor impotriva riscurilor de a achizitiona un produs sau serviciu care sa le prejudicieze viata, sanatatea sau securitatea ori sa le afecteze drepturile ori interesele legitime”.</span></div>
<a name='more'></a><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Evident ca aceste valori intereseaza ordinea publica.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">De altfel, aceste norme sunt menite a proteja si morala si bunele moravuri, intrucat scopul acestora este de a preintampina sau a corecta abuzurile ori neglijenta comerciantilor. Consumatorii sunt parteneri contractuali ai comerciantilor care nu dispun nici de cunostintele, nici de forta economica a comerciantilor pentru a trata contractele lor de pe pozitii egale cu comerciantii. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Un argument in plus in sustinerea faptului ca legislatia protectiei consumatorilor ocroteste ordinea publica reiese din prevederile Legii nr. 193/2000 care, la capitolul privitor la sanctiuni, reglementeaza raspunderea contraventionala a comerciantului pentru nerespectarea normelor relative la protectia consumatorilor (art. 16).</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Ca sanctiune juridica civila, nulitatea indeplineste :</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">- o functie preventiva, pentru ca partile, stiind ca actul lor va fi lipsit de efecte daca nu respecta cerintele legii, vor fi diligente sa-l incheie cu respectarea tuturor conditiilor legale de validitate;</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">- o functie represiva, sanctionand incalcarea savarsita si</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">- o functie reparatorie prin care se asigura, pe de o parte, restabilirea ordinii de drept incalcate, iar pe de alta parte, repararea prejudiciului cauzat prin incalcarea sanctionata si, uneori, adaptarea sau refacerea actului juridic prin inlocuirea de drept a clauzei ilegale cu clauza conforma dispozitiei legale imperative. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> 7. Posibilitatea ca instanta de judecata sa dispuna modificarea contractelor consumatorilor prin inlocuirea sau eliminarea clauzelor abuzive</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Inlocuirea/eliminarea clauzelor aratate anterior se impune, de asemenea, ca urmare a constatarii caracterului abuziv al acestor clauze.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Intr-adevar, conform celor invederate anterior, ca urmare a constatarii nulitatii, prin functia reparatorie a acestei sanctiuni, instanta de judecata poate sa dispuna adaptarea sau refacerea actului juridic (in cazul de fata a contractelor de credit ale subsemnatilor), prin inlocuirea de drept a clauzelor ilegale cu unele conforme dispozitiile legale imperative.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In plus, art. 6 din Legea nr. 193/2000 statueaza ca toate „Clauzele abuzive cuprinse in contract si constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu vor produce efecte asupra consumatorului”.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In consecinta, consumatorii pot solicita instantei sa dispuna:</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">i. inlocuirea clauzei relative la dobanda, in sensul ca dobanda contractuala este formata din marja fixa plus EURIBOR sau ROBOR; </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">ii. eliminarea clauzelor referitoare la comisionul de acordare credit, comisionul de administrare si comisionul de urmarire riscuri; </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">iii. eliminarea clauzelor referitoare la garantiile suplimentare.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Piperea si Asociatii</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Sursa</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">: </span><a href="http://www.piperealaw.ro/ro-48-363-Despre-clauzele-abuzive-din-contractele-de-credit-bancar.html" target="_blank"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">PipereaLaw.ro</span></a></div>Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-15092431825272577452012-03-25T22:01:00.002+03:002012-03-26T19:29:23.433+03:00Alte clauze din conventiile de credit care incalca legislatia protectiei consumatorilor si care au caracter abuziv<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Despre clauzele abuzive din contractele de credit bancar</span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></b><b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">V. Alte clauze din conventiile de credit care incalca legislatia protectiei consumatorilor si care au caracter abuziv</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">1. Clauze referitoare la asigurari</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Ipoteza are in vedere obligatia imprumutatului de a incheia contractul de asigurare cu o societate de asigurari partenera sau agreata de banca si dreptul bancii de a alege noua societate de asigurari care reinnoieste polita. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Clauzele amintite incalca dispozitiile art. 18 din Legea nr. 190/1999, care prevede „Contractele de asigurare se vor incheia cu o societate de asigurari, iar imprumutatorul nu va avea dreptul sa impuna imprumutatului un anumit asigurator.”</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Asadar, legea interzice bancii sa impuna imprumutatilor societatea de asigurari, cu atat mai mult sa o aleaga ea.</span></div>
<a name='more'></a><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Avand in vedere ca parte in contractul de asigurare este imprumutatul, precum si ca toate costurile cu asigurarile sunt in sarcina acestuia, acesta trebuie sa aiba libera alegere a societatii de asigurari.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Anumite banci impuneau nu numai anumiti asiguratori, dar costurile asigurarilor incheiate de imprumutati prin intermediul bancii erau mult superioare costurilor practicate de catre aceiasi asiguratori cu propriii clienti, ceea ce constituie o incalcare nu numai a legislatiei protectiei consumatorului, dar si a dreptului de proprietate a reclamantilor, carora li se impunea un contract la un cost peste pretul pietei.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span><b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">2. Clauza prin care bancile isi rezerva dreptul de a converti moneda creditului si, odata cu aceasta, de a modifica dobanda aplicabila creditului si de a pretinde de la imprumutat costurile aferente acestor operatiuni </span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Aceasta clauza contractuala indeplineste conditiile unei clauze abuzive asa cum acestea sunt descrise la inceput, respectiv nu este negociata si creeaza un dezechilibru contractual, dand posibilitatea bancii sa modifice in mod unilateral contractul.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Aceasta va putea aprecia in mod discretionar cu privire la moneda in care se vor face rambursarile si odata cu aceasta, va aplica o dobanda diferita, aferenta monedei selectate de banca.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Asadar, banca isi rezerva dreptul de a schimba pur si simplu produsul bancar pentru care a optat imprumutatul, in cazul in care conditiile pietei ii vor fi favorabile acestuia din urma.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In plus, banca are si dreptul sa impute imprumutatului costurile aferente acestei operatiuni, costuri care, pe langa faptul ca nu sunt aferente unui serviciu prestat clientului (ci mai degraba a unui deserviciu) nu sunt cuantificate in nici un fel.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span><b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">3. Mentiuni referitoare la debitarea automata a conturilor reclamantilor</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Clauzele contractuale incalca dreptul de proprietate al consumatorilor, fiind de natura a-i prejudicia.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Astfel, in cazul platii cu intarziere a ratelor, contractul prevede obligatia imprumutatului de a plati penalitati de intarziere, care ar putea fi mai mici decat pierderile suferite de consumator in cazul in care banca desfiinteaza un depozit, lipsindu-l pe titular de dreptul de a incasa dobanda aferenta.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Pe de alta parte, banca nu se obliga sa procedeze intr-un anumit fel, constant pe toata perioada creditului, pentru a da posibilitatea imprumutatului sa anticipeze consecinta necreditarii contului curent cu suma de rambursat, ci isi rezerva doar dreptul la debitarea conturilor, urmand a aprecia de la caz la caz, fara sa dea vreo explicatie sau a raspunde de daunele cauzate, care varianta ii este convenabila (perceperea de penalitati pentru intarziere sau scutirea de la acordarea dobanzii pentru depozit sau, de ce nu, incasarea de penalitati de intarziere pentru o anumita perioada, dupa care debitarea depozitelor neajunse la scadenta).</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Alegerea variantei celei mai putin costisitoare trebuie sa apartina debitorului, posibilitatea bancii de a actiona in orice fel, fiind susceptibila de abuzuri.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Fata de cele aratate, rezulta faptul ca, in legatura cu aceste clauze, nu numai ca se verifica toate cele 3 conditii care caracterizeaza o clauza abuziva, dar se poate observa inclusiv incidenta alin. (1) lit. i) din Anexa la Legea nr.193/2000.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Aceasta considera ca fiind abuzive (instituind, asa cum am mai aratat, o prezumtie in acest sens) clauzele prin care se obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span><b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">4. Obligatia imprumutatului ca, la solicitarea bancii, sa mai aduca inca un codebitor </span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Aceasta clauza obliga imprumutatul la un fapt care nu tine de vointa sa, ci a unui tert (care ar trebui sa isi exprime acordul pentru a deveni codebitor), motiv pentru care nu poate produce efecte juridice.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Importanta acestei clauze si impactul asupra drepturilor consumatorului reiese din posibilitatea bancii sa declare creditul scadent anticipat in cazul in care oricare din obligatiile prevazute in contractul de credit nu este indeplinita de imprumutat.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Asadar, chiar si in cazul in care imprumutatul ramburseaza conform scadentarului creditul, dar din motive care nu tin de persoana sa, fie venitul sau fie al codebitorului/garantului s-a diminuat, creditul poate fi declarat scadent anticipat.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Fata de cele mentionate, clauza este abuziva. In privinta acesteia se intrunesc toate cerintele art. 4 din Legea nr. 193/2000, dezvoltate anterior.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> 5. Clauzele care permit bancii declararea scadentei anticipate a creditului daca valoarea garantiilor aduse de consumator scade sub valoarea creditului ramas de plata, precum si celelalte clauze care permit Bancii declararea scadentei anticipate pentru acest motiv (clauzele de „garantie suplimentara”) sunt abuzive</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Conform clauzelor contractuale impuse de anumite banci, daca valoarea garantiei aduse pentru acordarea creditului scade sub valoarea creditului ramas de achitat, din motive independente de vointa partilor contractante, imprumutatul este obligat sa aduca noi garantii, sub sanctiunea declararii scadentei anticipate.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Ca si celelalte clauze abuzive semnalate, aceste clauze sunt cuprinse intr-un contract preformulat, lipsindu-le caracterul negociat. Totodata, ele creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, contrar cerintelor bunei-credinte.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Din aceste motive, precum si pentru argumentele care vor fi dezvoltate in cele ce urmeaza, aceasta clauza abuziva este nula absolut, urmand a fi eliminata din contracte.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Dezechilibrul contractual generat de aceasta clauza este evident, deoarece opereaza un transfer anormal al riscurilor din sarcina creditorului in sarcina consumatorului.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Astfel, in situatia in care valoarea bunului adus drept garantie scade, consumatorul sufera o prima paguba, anume diminuarea patrimoniului sau cu valoarea cu care a scazut garantia, iar, in al doilea rand, este obligat (deoarece conform contractului trebuie sa preia si riscul bancii) sa mai aduca noi garantii, expunandu-se unor noi taxe notariale si comisioane bancare, ca sa nu mai vorbim despre indisponibilizarea acelor bunuri care nu mai pot fi lichidate cu usurinta datorita necesitatii obtinerii acordului bancii la instrainare.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Caracterul abuziv al acestei clauze si totodata reaua-credinta a creditorului la momentul incheierii contractelor de credit sunt subliniate prin acest adevarat modus operandi al anumitor banci care a transferat orice risc contractual in sarcina consumatorului.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In fapt, deja instantele de judecata, fiind investite cu judecata unor clauze similare[1], au constatat caracterul abuziv al acestora, deoarece ofera bancii in mod discretionar dreptul exclusiv de a declara scadent anticipat creditul.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Astfel, fara a oferi imprumutatului sau instantei de judecata chemata sa verifice caracterul abuziv al acesteia indicii in legatura cu situatiile concrete si modul de calcul a valorii garantiilor in functie de care se poate declara scadent anticipat creditul, aceste clauze sunt considerate ab initio abuzive deoarece exclud, prin modul in care sunt formulate, posibilitatea verificarii indeplinirii conditiilor pe care le cuprind. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Fata de cele precizate, este evident caracterul abuziv al clauzelor care permit bancii declararea scadentei anticipate a creditului daca valoarea garantiilor aduse de consumator scade sub valoarea creditului ramas de plata.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[1] Jud. sect.2 Bucuresti, s. civ.; dec.civ. 2928/12.10.2009, L.C.Stoica, Imprumutul, comodatul si creditul bancar. Practica judiciara, Ed. Hamangiu, p 140.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Piperea si Asociatii</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Sursa</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">: </span><a href="http://www.piperealaw.ro/ro-48-362-Despre-clauzele-abuzive-din-contractele-de-credit-bancar.html" target="_blank"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">PipereaLaw.ro</span></a></div>Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-63185974793772536612012-03-25T21:58:00.000+03:002012-03-26T19:27:25.355+03:00Clauze abuzive privind comisioanele<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Despre clauzele abuzive din contractele de credit bancar</span></b><b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">IV. Clauze abuzive privind comisioanele</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">1. De regula, aceste clauze sunt cuprinse in contracte preformulate, lipsindu-le caracterul negociat.</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Totodata, ele creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, contrar cerintelor bunei-credinte.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Din aceste motive, precum si pentru argumentele care vor fi dezvoltate in cele ce urmeaza, aceste clauze abuzive sunt nule absolut, urmand a fi eliminate din contracte.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Dezechilibrul contractual indus de aceste clauze si lipsa bunei-credinte a bancii trebuie analizate in functie de justetea acestui comision fata de costurile suportate de banca in legatura cu activitatea sa de acordare a creditului.</span></div>
<a name='more'></a><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">O astfel de justificare nu exista, acest comision nereprezentand altceva decat o dobanda mascata care, pe langa faptul ca lezeaza interesele economice ale clientilor, aduce atingere si mediului concurential bancar, dezavantajand bancile concurente prin prezentarea unor dobanzi doar aparent reduse, dar care, de fapt, disimuleaza un spor de dobanda sub denumirea de comision.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Aceasta disimulare a dobanzii echivaleaza cu un dol.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In plus, trebuie subliniat faptul ca acest comision este prohibit in mod expres de art. 15 din Legea nr. 190/1999 care indica in mod limitativ care sunt costurile pe care trebuie sa le suporte consumatorul dintr-un contract de credit imobiliar/ipotecar: „In sarcina imprumutatului vor fi puse numai cheltuielile aferente intocmirii documentatiei de credit si constituirii ipotecii si garantiilor aferente”.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Art. 9 din aceeasi Lege enumera clauzele pe care le poate cuprinde un contract de credit imobiliar.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Prin urmare, orice alt cost pus in sarcina clientilor, inclusiv comisionul de acordare/comisionul de gestiune, este interzis in mod expres de legislatia in vigoare.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span><b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">2. Clauzele care reglementeaza plata unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului sunt abuzive.</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Observatiile privind cuprinderea acestor clauze in contracte preformulate, crearea unui dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor si nulitatea absoluta a acestor clauze abuzive sunt valabile si in aceasta ipoteza.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Acest comision, calculat si perceput lunar, disimuleaza, de fapt, un procent consistent de dobanda, marind artificial costul efectiv al creditului si, in plus, creand bancii un avantaj concurential contrar uzantelor cinstite fata de celelalte banci.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Acest comision nu reprezinta altceva decat o dobanda mascata care, pe langa faptul ca lezeaza interesele economice ale clientilor, aduce atingere si mediului concurential al bancii, dezavantajand bancile concurente prin prezentarea unor dobanzi doar aparent reduse, dar care, de fapt, disimuleaza un spor de dobanda sub denumirea de comision. Aceasta disimulare a dobanzii echivaleaza cu un dol.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In mod evident, o dobanda (aparent) redusa a atras mai multi clienti si, deci, o cifra de afaceri mai mare raportata la ceea ce ar fi putut obtine banca respectiva in conditiile in care ar fi aratat in mod transparent costurile reale ale creditului (asa cum, de altfel, au facut o mare parte din bancile concurente illo temporis).</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">A se observa, in plus, ca acest comision este calculat si perceput la valoarea initiala a creditului, si nu la soldul acestuia, ceea ce va face, in cazul creditelor ipotecare, acordate pe mai mult de 25 de ani, ca dobanda (aplicata la soldul creditului) sa ajunga sa fie chiar mai mica decat comisionul (care se va aplica la suma initiala imprumutata, indiferent de valoarea din credit rambursata deja la un moment dat).</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Disimularea unei parti a dobanzii sub denumirea de comision este o dovada irefutabila a relei credinte a bancii care percepe un astfel de comision, intrucat, pe de o parte, reprezinta o modalitate de inducere in eroare a clientilor, prin prezentarea de dobanzi avantajoase in raport cu ofertele altor banci care actionau pe aceeasi piata relevanta cu banca respectiva (dar care, in realitate, datorita adaugarii la DAE a comisionului de administrare, nu mai erau chiar atat de avantajoase) si, pe de alta parte, reprezinta o modalitate de procurare a unui avantaj concurential contrar uzantelor cinstite ale comerciantilor. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In baza celor invederate, se impune constatarea caracterului abuziv al clauzelor care reglementeaza plata unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span><b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">3. Clauzele care reglementeaza plata unui comision de urmarire riscuri calculat la valoarea initiala a creditului sunt abuzive.</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Conform clauzelor contractuale impuse de anumite banci, clientii sunt obligati ca lunar, odata cu achitarea ratei din credit, sa achite si un comision de urmarire riscuri, intr-un cuantum calculat din valoarea initiala a creditului.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">De exemplu, un comision lunar de 0,35% reprezinta un comision anual de 4,2%, ceea ce reprezinta uneori un cost mai mare chiar decat costul cu dobanda.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Este evident ca ne aflam in prezenta unui alt tip de dobanda mascata, disimulata sub denumirea de comision.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">De aceea, toate argumentele relative la comisionul de administrare sunt valabile, mutatis mutandis, si in cazul acestui tip de comision.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Dezechilibrul pe care-l genereaza aceste clauze este dat de faptul ca acest comision nu reprezinta un cost actual al creditului ci, in cel mai rau caz, reprezinta o asigurare pe care banca si-o ia - avant la lettre - impotriva riscului intrarii consumatorului in incapacitate de plata.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Prin urmare, acest cost este unul eventual si nu unul actual (cert).</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Cu toata aceasta incertitudine, banca il incaseaza lunar si nu il returneaza consumatorului bun-platnic dupa unul sau mai multi ani de derulare a contractului fara incidente de plata.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In situatia in care consumatorul isi indeplineste intocmai obligatiile de plata, in favoarea bancii va opera o imbogatire fara justa cauza, in defavoarea clientilor care, cu toate ca si-ar fi indeplinit obligatiile contractuale, vor fi platit lunar un comision de urmarire a riscului, fara ca riscul sa se fi materializat.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Comportamentul contractual al imprumutatului nu este cunoscut de la inceput de catre banca, astfel ca, a incasa un comision de la o persoana care, verificata fiind in evidentele incidentelor de plati, nu a ridicat si nu ridica nici o suspiciune cu privire la seriozitatea si bonitatea sa, nici la incheierea, nici cu ocazia executarii contractului, reprezinta un abuz din partea bancii.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Oricum, contra riscului de neplata banca isi iau garantii reale sau personale si il determina pe client sa incheie polite de asigurare a riscului de neplata.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Mai mult, banca isi asigura in toate contractele o serie de mecanisme de protectie impotriva riscului de neplata, ceea ce demonstreaza odata in plus ca acest comision de risc este abuziv.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Astfel, riscul deprecierii garantiilor si al neincasarii valorii in cazul vanzarii este de asemenea suportat de catre imprumutat, care va raspunde cu toate bunurile sale.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Dreptul bancii de a-si recupera creanta nu se limiteaza la urmarirea garantiilor, ci se intinde asupra tuturor bunurilor prezente si viitoare, iar deprecierea garantiei afecteaza exclusiv patrimoniul imprumutatului.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In plus, bunurile sunt asigurate, iar banca impune intotdeauna societatea de asigurari, iar riscul de a nu-si incasa despagubirea de la asigurator, practic, este inexistent.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Nu in ultimul rand, banca si-a mai creat inca un instrument de asigurare impotriva riscului de neplata, prin obligarea imprumutatului de a aduce si garantii personale (codebitori, fideiusori).</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Toate aceste garantii pe care le are banca impotriva riscului de neplata reprezinta argumente solide in sprijinul celor afirmate mai sus, in sensul ca prevederile contractuale ce reglementeaza comisionul de urmarire riscuri sunt in fapt clauze contractuale abuzive ce sunt lovite de nulitate absoluta.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Riscul de piata trebuie sa fie asumat in egala masura de ambele parti, atat de banca, care este jucator profesionist, cat si de consumator.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Comisionul de urmarire a riscului este perceput de banca pentru a-si acoperi propriul risc. Asadar, pe langa faptul ca un consumator trebuie sa suporte propriul risc (deteriorarea cursului de schimb, diminuarea veniturilor etc.), este obligat prin aceste clauze abuzive sa suporte si riscul bancii.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Disproportia dintre drepturile si obligatiile contractuale ale partilor este cu usurinta demonstrata intrucat, pana la acest moment, consumatorii au suportat, pe de o parte, cresterea ratei lunare datorita devalorizarii leului, iar pe de alta, comisionul de risc care punea banca la adapost de orice risc, inclusiv de riscul probabil in situatia inversa, in care cursul ar fi evoluat in sensul aprecierii monedei nationale.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Aceasta situatie demonstreaza fara echivoc ca toate prevederile din contractele consumatorilor privitoare la perceperea unui comision de urmarire a riscului sunt clauze abuzive datorita dezechilibrului contractual pe care il genereaza, prin transferul tuturor riscurilor in sarcina consumatorilor.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Trebuie subliniat ca art. 44 din Regulamentul BNR 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice, prevede ca imprumutatorii sunt obligati sa informeze clientii prin mentionarea posibilitatii modificarii, in sensul majorarii, a sumelor datorate, in cazul materializarii riscului valutar, a riscului de rata a dobanzii ori in cazul cresterii costului creditului provenind din comisioane si alte cheltuieli privind administrarea creditului prevazute in contract. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In primul rand, trebuie observat ca Regulamentul vorbeste despre materializarea riscului, in defavoarea imprumutatului, ceea ce exclude din start idea ca ar fi permisa incasarea de catre banca in cazul opus, a unor sume care sa ii acopere propriul risc.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Textul Regulamentului impune bancii obligatia informarii fiecarui client in parte (fie prin graficul de rambursare, fie prin dispozitii contractuale) cu privire la posibilitatea majorarii sumelor pe care le va datora in temeiul contractului de credit, majorare determinata de: (i) materializarea riscului valutar sau a celui de rata a dobanzii (in cazul in care acestea se produc in defavoarea imprumutatilor) sau (ii) cresterii costului creditului provenind din comisioane si alte cheltuieli privind administrarea creditului prevazute in contract.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">La randul sau, art. 41 din Regulamentul BNR 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice impune institutiilor de credit, tot in scopul diminuarii riscului “sa isi organizeze activitatea de creditare astfel incat sa asigure separarea clara si efectiva a functiei de promovare si vanzare a produselor de creditare de functia de analiza a riscului de credit si monitorizare a expunerii.”</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Anumite banci, in loc sa isi indeplineasca obligatiile impuse de reglementarile in vigoare si sa isi stabileasca criterii concrete si reale de determinate a categoriilor de clientela pe categorii de risc si sa faca diferentierea produselor de creditare in functie de aceste criterii, a ales varianta abuziva, mult mai costisitoare pentru imprumutatii bun-platnici, pe baza careia, prin achitarea acestui comision de risc, isi acopera in realitate pierderile rezultate din nerambursarea creditelor de catre alti clienti, transferand, astfel, consecintele pierderilor cauzate de creditele sale neperformante asupra clientilor bun-platnici.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Mai mult, prin perceperea acestor comisioane, banca realizeaza castiguri imense, deoarece creditele neperformante nu sunt atat de mari incat sa compenseze cu valoarea totala a comisioanelor de risc.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Pentru a conchide trebuie retinut ca pentru neperformanta Bancii nu sufera si nu pierde banca, ci sufera si pierd clientii bancii bun-platnici.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Cu privire la caracterul abuziv al comisionului de risc s-au pronuntat in repetate randuri instantele de judecata, constatandu-se cu putere de lucru judecat caracterul abuziv si implicit nulitatea clauzelor care permit perceperea acestuia[1].</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Fata de cele precizate, solicitam onoratei instante constatarea caracterului abuziv al clauzelor care reglementeaza plata unui comision de urmarire.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">4. Clauzele cu privire la alte comisioane percepute in mod abuziv</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Potrivit art. 36 din OUG nr. 50/2010, pentru creditul acordat, creditorul poate percepe numai: comision de analiza dosar, de administrare credit, de administrare cont, pentru rambursare anticipata, costuri aferente asigurarilor, penalitati, comision unic pentru serviciile prestate la cererea consumatorilor. Acest text legal nu lasa loc de interpretari.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Comisioanele mentionate mai sus nu se incadreaza in textul de lege, astfel ca se impune inlaturarea clauzelor care le prevad.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In subsidiar, in cazul in care nu se poate constata inlaturarea acestor clauze ca urmare a aparitiei OUG 50/2010, se poate solicita constatarea caracterului abuziv a acestor clauze, fata de legislatia protectiei consumatorului anterioara.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Clauzele mentionate reglementeaza diverse tipuri de comisioane percepute de banca, o parte din acestea fiind stabilite in conditiile speciale, alta parte in conditiile generale ale conventiei. Prezentarea costurilor bancii in acest mod este cel putin confuza pentru consumatori, care, atunci cand doresc obtinerea unui credit isi directioneaza atentia asupra dobanzii, cost care ar trebui sa fie cel principal si care diferentiaza ofertele de creditare din piata bancara.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Consideram ca mentionarea unui numar excesiv de comisioane incalca dreptul consumatorilor la o informare precisa si corecta, drept reglementat de art. 45 din Legea 296/2004 privind Codul Consumului (coroborat si cu calculul gresit al DAE, care nu includea toate costurile creditului), fiind, totodata, si o practica comerciala incorecta, care are drept scop si ca efect deformarea substantiala a comportamentului economic al consumatorilor.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Potrivit definitiei reglementate la art. 2 lit. e) din Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii, deformarea substantiala a comportamentului economic al consumatorilor reprezinta folosirea unei practici comerciale ce afecteaza considerabil capacitatea consumatorilor de a lua o decizie in cunostinta de cauza, decizie pe care altfel nu ar fi luat-o.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Art. 6 lit. d) din acelasi act normativ prevede ca o practica comerciala este incorecta si este considerata o actiune inselatoare daca ea contine informatii false (precum calculul dobanzii anuale efective fara sa tina seama de toate costurile creditului) sau, in orice situatie, induce in eroare sau este susceptibila sa induca in eroare consumatorul mediu, astfel incat il determina sa ia o decizie pe care altfel nu ar fi luat-o, cu privire la pret sau la modul de calcul al acestuia.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Prin impiedicarea consumatorului sa aprecieze costurile creditului, clauzele sus-mentionate se incadreaza in articolele de lege precitate, in consecinta, trebuie sanctionate ca atare cu nulitatea.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[1] Dosar 18057/233/2009, Jud. Galati; Dosar 18057/23372009, Jud. Galati; sent. civ. 5960/23.06.2009, Jud. sect.2 Bucuresti, s. civ.; sent. civ. 6247/26.06.2009, Jud. sect.2 Bucuresti, s. civ.; sent. civ. 9941/16.12.2009, Jud. sect.2 Bucuresti, s. civ.; dec.civ. 2928/12.10.2009, L.C.Stoica, Imprumutul, comodatul si creditul bancar. Practica judiciara, Ed. Hamangiu, p. 135 si 144</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Piperea si Asociatii</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Sursa</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">: </span><a href="http://www.piperealaw.ro/ro-48-361-Despre-clauzele-abuzive-din-contractele-de-credit-bancar.html" target="_blank"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">PipereaLaw.ro</span></a></div>Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-23334053540912885222012-03-25T21:51:00.005+03:002012-03-26T19:23:44.712+03:00Clauze abuzive privind dobanda<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Despre clauzele abuzive din contractele de credit bancar</span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></b><b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">III. Clauze abuzive privind dobanda</span></b><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">1. Caracterul abuziv al clauzelor care prevad ca dobanda este formata dintr-o marja fixa plus dobanda de referinta/administrata interna a bancii si clauzele care permit bancii modificarea in mod unilateral a cuantumului dobanzilor/comisioanelor </span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Din practica a rezultat ca aceste clauze sunt cuprinse invariabil in contracte preformulate, carora le lipseste caracterul negociat.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Totodata, ele creeaza un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, contrar cerintelor bunei-credinte.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Din aceste motive, aceste clauze sunt nule absolut, urmand a fi inlocuite cu clauze conform carora dobanda sa fie formata din marja fixa + indice public (Euribor sau Robor).</span></div>
<a name='more'></a><div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Dezechilibrul contractual pe care il genereaza aceste clauze este evident intrucat cuantumul dobanzii de referinta/administrata afisata la sediile Bancii este lasat la discretia acesteia.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Aceasta componenta a dobanzii permite bancii ca in mod arbitrar sa modifice cuantumul dobanzii (pretul folosintei banilor, contraprestatia datorata de consumator), afectand astfel interesele legitime ale consumatorilor, intrucat nu se poate sti cu precizie pretul produsului cumparat, acest pret nefiind predictibil.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Reaua-credinta a bancilor care au impus astfel de clauze abuzive este demonstrata de evolutia cuantumului dobanzii practicate de acestea prin comparatie cu evolutia indicilor bancari.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Astfel, in perioada in care indicele EURIBOR a avut cresteri, bancile in cauza au majorat cuantumul dobanzii, in schimb, in momentul in care acest indice a scazut, bancile nu au mai diminuat in consecinta cuantumul dobanzii, creand astfel un grav dezechilibru contractual.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">De altfel, reaua-credinta a uneia dintre bancile care impun astfel de clauze rezulta si din faptul ca aceasta a convins consumatorii sa incheie contractele de credit prin acordarea unei dobanzi fixe (aparent atractive), promotionale, pe perioada unui an, urmand ca, dupa aceasta perioada, dobanda sa devina variabila in functie de dobanda de referinta/administrata afisata la sediile bancii.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">La acel moment clientii nu au putut previziona ca acest cuantum al dobanzii va fi calculat in mod arbitrar, lipsindu-i orice legatura cu evolutiile de pe pietele financiare.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Clauza care permite bancii calculul dobanzii in functie de dobanda de referinta afisata la sediile acesteia, precum si clauza care permite bancii modificarea in mod unilateral a cuantumului dobanzilor/comisioanelor acorda un drept discretionar bancii de a modifica acordul de vointa format la momentul semnarii contractelor de credit.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">De fapt, aceasta clauza contractuala vine in contradictie nu numai cu dispozitiile legislatiei de protectie a consumatorilor, ci si cu prevederile art. 948 pct. 3 si art. 964 C.civ.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Conform acestor texte legale, obiectul actului juridic (in cazul de fata dobanda) trebuie sa fie determinat sau determinabil.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Astfel, contractele de credit cu dobanda variabila trebuie sa contina clauze care sa confere dobanzii caracter determinabil, iar acest caracter presupune ca partile angrenate in contract sa poata, la momentul exigibilitatii obligatiei ce reprezinta obiectul contractului, sa determine in mod obiectiv intinderea acesteia (in cazul de fata cuantumul dobanzii).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Cu alte cuvinte, conform celor sustinute si in doctrina[1] „actul juridic trebuie sa precizeze toate elementele in functie de care urmeaza sa se individualizeze obiectul”.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Or, in situatia de fata, clientilor le este imposibil sa determine modalitatea in care banca, luna de luna, calculeaza in mod discretionar cuantumul dobanzii, fapt ce echivaleaza cu o nerespectare a caracterului determinabil al dobanzii.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In plus, clauza care permite bancii calculul dobanzii clientilor in functie de dobanda de referinta afisata la sediile bancii, precum si clauza care permite bancii modificarea in mod unilateral a cuantumului dobanzilor/comisioanelor, contine o conditie pur potestativa pentru banca, in calitatea sa de debitor al obligatiei de a calcula corect si transparent cuantumul dobanzii.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Conform dispozitiilor contractuale, banca s-a obligat sa calculeze dobanda curenta care trebuie achitata cu titlu de pret al contractului, dar modalitatea in care banca a inteles sa-si exercite aceasta obligatie a fost principiul si voluero - „daca vreau dobanda creste/scade”.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">De altfel, aceasta modalitate de cuantificare a dobanzii (dobanda de referinta a bancii plus marja fixa) intra in contradictie flagranta si cu alte prevederi legale. Astfel:</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">(i) conform art. 54 din Codul consumului (Legea nr. 296/2004), „vanzatorul (in cazul de fata banca) trebuie sa informeze consumatorii (adica imprumutatul) despre pretul final al produsului (creditul acordat) si sa ofere toate informatiile si documentele tehnice care trebuie sa insoteasca produsul”.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Acest articol trebuie interpretat prin raportare la definitia pe care o da art. 2 pct. 24 din OG nr. 21/1992 valorii totale platibile de consumator – suma dintre valoarea totala a creditului si costul total al creditului pentru consumator.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Cu alte cuvinte, banca, la momentul incheierii contractului, era obligata sa informeze cocontractantii cu privire la cuantumul total al dobanzii sau, in cel mai rau caz, trebuia sa ofere informatii exacte in legatura cu modalitatea in care se va forma cuantumul dobanzii, expresia „dobanda de referinta” fiind manifest ilegala. Prin aceasta omisiune, banca si-a incalcat obligatia de informare.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">(ii) conform art. 93 lit. g) pct. 1 si 3 din OG nr. 21/1992, „variatia ratei dobanzii trebuie sa fie independenta de vointa furnizorului de servicii financiare, raportata la fluctuatiile unor indici de referinta verificabili, mentionati in contract”, iar „formula dupa care se calculeaza variatia dobanzii trebuie indicata in mod expres in contract cu precizarea periodicitatii si/sau conditiilor in care survine modificarea ratei dobanzii, atat in sensul majorarii cat si in sensul reducerii acesteia”. In plus, pct. 3 al lit. g) din OG nr. 21/1992 impune necesitatea indicarii in contract a unei formule in functie de care se calculeaza cuantumul dobanzii.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">(iii) atat Legea nr. 193/2000, cat si in Directiva nr. 93/13/CEE a Consiliului Comunitatii Europene contin o lista a clauzelor care sunt considerate de iure abuzive.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In aceasta lista, la alin. (1) litera p), respectiv litera l) se mentioneaza ca este abuziva clauza prin care se da posibilitatea unui furnizor de servicii (cum este cazul bancii) sa creasca pretul. Alineatul (2) al acelorasi acte normative la lit. a) respectiv c) statueaza o serie de exceptari de la aplicarea caracterului abuziv, stabilind ca modificarea pretului in functie de modificarea unei rate de pe piata financiara pe care furnizorul nu o poate controla nu este clauza abuziva.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Per a contrario, daca modificarea dobanzii nu are legatura cu un indice de pe piata financiara, inseamna ca ne aflam in fata unei clauze abuzive.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Mai mult, din moment ce dobanda, in aceasta ipoteza, este dobanda „de referinta a bancii”, caracterul abuziv al clauzei mai rezulta si din caracterul controlat al dobanzii.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Aceste texte legale interzic in mod expres bancilor fixarea unei dobanzi care sa varieze in functie de vointa lor exclusiva, impunand obligatia raportarii fluctuatiei dobanzii la indici de referinta verificabili (EURIBOR, ROBOR etc.).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">(iv) art. 14 din Legea nr. 190/1999 (pentru creditele cu ipoteca) si art. 8 din Legea nr. 289/2004 (pentru creditele fara ipoteca) stabilesc ca, in cazul in care prin contractul de credit s-a stabilit ca rata dobanzii sa fie variabila, variatia acesteia trebuie sa fie independenta de vointa creditorului, raportata la fluctuatiile unor indici de referinta verificabili, mentionati in contract.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Si aceste acte normative sunt nesocotite prin instituirea clauzei privind calculul dobanzii prin raportare la marja interna a bancilor prin lipsa oricarui indice verificabil care sa fie direct legat de dobanda.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Analizand clauza de indexare a pretului – clauza supusa discutiei are fizionomia unei astfel de clauze deoarece dobanda reprezinta pretul creditului –, doctrina[2] a stabilit dupa cum urmeaza: „Clauzele de indexare a pretului sunt valabile in masura in care nu permit profesionistului reamenajarea unilaterala a termenilor contractului la nivelul pretului sau a comisioanelor implicate”.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Caracterul ilegal al acestei clauze a fost constatat deja de instantele noastre de judecata[3] care, investite fiind cu constatarea caracterului abuziv a unor clauze care permiteau bancii revizuirea ratei dobanzii in cazul intervenirii unor schimbari semnificative pe piata monetara, au statuat ca „aceasta clauza pune probleme sub aspectul echilibrului contractual in sensul ca ofera bancii dreptul de a revizui rata dobanzii curente, fara ca noua rata sa fie negociata cu clientul […]</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Prin motiv intemeiat in sensul Legii se intelege o situatie clar descrisa care sa ofere clientului posibilitatea sa stie de la inceput ca daca aceasta situatie se va produce, dobanda va fi marita. Totodata motivul trebuie sa fie suficient de clar aratat, de determinat, ca, in eventualitatea unui litigiu in legatura cu aplicarea unei astfel de clauze, instanta sa o poata verifica.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Asa cum un act normativ trebuie sa fie caracterizat prin previzibilitate, la fel si o clauza contractuala trebuie sa fie astfel formulata incat consumatorul sa poata anticipa ca daca o anumita situatie intervine, o anumita consecinta se produce”.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In baza acestor argumente instanta a constatat caracterul abuziv al acestor clauze.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Revenind la speta de fata si comparand „dobanda de referinta afisata la sediile Bancii” cu „revizuirea ratei dobanzii in cazul intervenirii unor schimbari semnificative pe piata monetara” se poate observa cu usurinta ca argumentele in baza carora instanta a declarat respectiva clauza ca fiind abuziva sunt valabile si in aceasta ipoteza.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Intr-o speta similara[4], instanta de judecata a retinut ca „prin necircumstantierea in niciun mod a elementelor care-i permit Bancii modificarea unilaterala a dobanzii curente contractuale, prin neindicarea niciunui criteriu care sa-i dea bancii acest drept, lasand la libera sa apreciere majorarea dobanzii, aceasta clauza incalca prevederile legale incidente in materie, fiind de natura sa-l prejudicieze pe consumator […] aceasta modalitate de exprimare face ca respectiva clauza sa fie interpretata doar in favoarea imprumutatorului, servind doar intereselor acestuia, fara a da posibilitatea consumatorului de a verifica daca majorarea este judicios dispusa si daca era necesara si proportionala scopului urmarit”.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Analizand prevederile contractuale, instantele trebuie sa tina cont de prevederile art. 77 din Legea nr. 296/2004 care statueaza ca „in caz de dubiu asupra interpretarii unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate in favoarea consumatorului”.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Prin urmare, chiar si in caz de dubiu in legatura cu interpretarea clauzelor contractuale, datorita prescriptiilor art. 77 din Legea nr. 296/2004, castig de cauza vor avea tot debitorii datorita calitatii de consumator.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In baza celor sustinute, instantele pot sa constate caracterul abuziv al clauzelor care prevad ca dobanda este formata dintr-o marja fixa plus dobanda de referinta afisata la sediile bancii, precum si a clauzelor care permit bancii modificarea in mod unilateral a cuantumului dobanzilor/comisioanelor.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">2. Clauze abuzive cu privire la dobanda care permit modificarea ratei dobanzii in mod unilateral de catre banca, fara a preciza conditiile precise in care poate interveni o asemenea modificare, respectiv: </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">- dreptul bancii de a revizui rata dobanzii curente in cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara;</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">- obligatia imprumutatului de a achita eventualele sume datorate ca urmare a ajustarii dobanzii de catre banca si modificarea automata a graficului de rambursare ca urmare a ajustarii ratei dobanzii;</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">- mentiunea ca rata dobanzii este fixa sau variabila.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Contractul de credit, indiferent daca acesta este cu dobanda fixa sau cu dobanda variabila, este un contract comutativ.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Daca in cazul creditelor cu dobanda fixa drepturile si obligatiile partilor sunt determinate, in cele cu dobanda variabila, acestea sunt determinabile, in functie de oscilatiile in orice sens a anumitor factori/indici concreti, fara a fi implicata in vreun fel vointa uneia din parti.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Modalitatea in care bancile si-au rezervat dreptul de a ajusta rata dobanzii transforma contractul de credit intr-unul aleatoriu, diferenta dintre aceste doua tipuri de contracte fiind tocmai cunoasterea intinderii prestatiilor partilor la momentul incheierii contractului sau posibilitatea determinarii acestora ulterior, prin cunoasterea factorului care determina modificarea.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Dobanda fixa este exprimata printr-o cifra reprezentand procentul aplicat anual la soldul creditului, fara ca determinarea acesteia sa fie bazata pe o formula matematica, spre deosebire de dobanda variabila, care este exprimata in mod obligatoriu printr-o formula de calcul, ce cuprinde atat elemente fixe, cat si variabile.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Daca in cazul creditului cu dobanda fixa, partile, stabilind o rata unica a dobanzii anuale (sau mai multe rate fixe pentru anumite perioade de timp) si cunoscand in acelasi timp suma creditului acordat, cunosc de la inceput intinderea exacta a prestatiilor, in cazul creditului cu dobanda variabila suma totala de rambursat nu este cunoscuta la semnarea contractului, dar se determina in functia de evolutia indicilor specificati in contract.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">„Schimbarile semnificative” ale pietei care au intervenit in perioada 2007-2010 au afectat in mod aleatoriu, prin vointa discretionara a bancilor, o parte din conventiile de credit, asa cum vom arata in continuare.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In cazul anumitor conventii, prin vointa exclusiva a bancilor care au invocat intervenirea schimbarilor semnificative, dobanda fixa a fost majorata, iar, ulterior, a fost transformata intr-o dobanda variabila. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Trebuie subliniat ca banca nu a tinut cont la modificarea dobanzii acestor credite de mentiunea din conventie cu privire la caracterul „fix” al dobanzii, majorarea ratei dobanzii afectand in mod aleatoriu atat conventiile care prevedeau in mod expres faptul ca rata dobanzii este fixa, cat si cele care prezentau rata dobanzii printr-un procent p.a., fara specifica cuvantul „fixa”.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Datorita clauzelor contractuale, in cazul acestor conventii de credit, contractul este unul aleatoriu, dar numai din perspectiva consumatorului, deoarece variatia dobanzii nu depinde de hazard, ci exclusiv de vointa bancii, care apreciaza daca la un moment dat are interesul sa creasca dobanda, justificand aceasta crestere prin schimbarile semnificative ale pietei, fara a le identifica cu precizie.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Dreptul rezervat de banca prin inserarea clauzei respective nu este numai acela de a modifica dobanda, dar si dreptul de a stabili in mod discretionar care sunt cazurile care justifica aceasta modificare, contractul numindu-le „schimbari semnificative ale pietei financiare”. Comunicarea despre care vorbeste in continuare textul contractual nu se refera la comunicarea motivelor care au determinat majorarea dobanzii, ci la transmiterea noului nivel al dobanzii, moment in care acesta devine aplicabil.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Guvernatorul Bancii Nationale a afirmat in repetate randuri ca practicile bancilor de a transfera pur si simplu cheltuielile suplimentare asupra clientilor lor nu vor fi tolerate. Intr-o interventie publica pe aceasta tema, guvernatorul a criticat faptul ca institutiile financiare s-au imprumutat din piata, in loc sa activeze facilitatea de credit lombard[5].</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Aceste declaratii au fost facute in conditiile in care bancile modificau in mod curent rata dobanzii creditelor, pe motiv de ”schimbari semnificative ale pietei financiare internationale”[6].</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Pe langa guvernatorul Bancii Nationale, presedintele ANPC a afirmat ca : „Daca banca mareste dobanda fara sa tina cont de indicele de referinta doar pentru a face fata unei crize financiare, atunci este ilegal. Daca este nemultumit de raspunsul bancii, imprumutatul se poate adresa instantei“[7].</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Subliniem ca modificarea dobanzii fixe pe parcursul derularii contractului de credit este abuziva si din perspectiva momentului executarii obligatiilor partilor.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Contractul de credit este un contract cu executare dintr-o data din perspectiva bancii si cu executare succesiva din perspectiva imprumutatului. Astfel, majorarea dobanzii apare ca modificarea costului unui serviciu pe care banca l-a prestat la momentul acordarii creditului.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Modificarea unilaterala ulterioara a pretului serviciului financiar nu se justifica, spre exemplu, prin cresterea costurilor refinantarii suportate de banca, argument des utilizat de finantatori pentru a justifica majorarile de dobanda. Costurile respective nu privesc si nu afecteaza creditele deja acordate, ci privesc activitatea curenta de creditare a bancii. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Daca am admite explicatiile finantatorilor, am accepta ca dobanda nu este raportata la costurile cu creditul acordat, ci se refera la creditele pe care banca le acorda altor persoane in toata perioada de rambursare, iar, sub acest aspect, majorarea dobanzii creditelor in derulare procura bancii resurse pentru acordarea de noi credite, desi, pentru o creditare sanatoasa singura sursa de finantare ar trebui sa fie, in cele din urma, depozitele la termen.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Asa cum s-a aratat in jurisprudenta, modificarea conditiilor pietei (daca s-ar aprecia ca aceasta ar constitui temei pentru modificarea unilaterala a ratei dobanzii) ar trebui sa se fi produs in perioada dintre momentul incheierii contractului si momentul luarii deciziei de modificare a ratei dobanzii[8], deci banca nu poate justifica majorarea ratei dobanzii pe baza unor imprejurari anterioare acordarii creditului.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In consecinta, profitand de lipsa cunostintelor de specialitate ale consumatorilor si de increderea acestora in institutiile bancare, bancile au inserat in contractele de credit aceasta clauza, conform careia isi rezerva dreptul de a revizui rata dobanzii (calificata ca fiind fixa in conventiile de credit) in cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Nu exista in conventiile de credit o enumerare limitativa a unor situatii concrete care ar putea fi considerate schimbari semnificative, acestea fiind circumscrise intotdeauna liberei aprecieri a anumitor banci.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Asa cum am aratat si anterior, pentru constatarea caracterului abuziv al clauzelor privind modificarea dobanzii trebuie sa analizam din perspectiva drepturilor consumatorilor urmatoarele conditii:</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">a) clauza sa nu fi fost negociata direct cu consumatorul; or, clauza respectiva este identica in toate contractele avute in vedere la elaborarea prezentului studiu, ceea ce ne conduce la concluzia ca a fost impusa de banca.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">b) clauza sa creeze un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, in defavoarea consumatorului; prin faptul ca nu se specifica conditiile in care banca poate modifica dobanda, ci pur si simplu banca si-a „rezervat” acest drept, inseamna ca, in orice moment, un eveniment poate fi calificat ca schimbare semnificativa care poate determina majorarea dobanzii.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Imprumutatul nu se va putea opune in mod real la aceasta majorare, in primul rand pentru ca nu stie carui fapt i se datoreaza aceasta, iar in al doilea rand pentru ca opozitia sa ar determina obligatia sa de a rambursa tot creditul (de cele mai multe ori, imposibil de realizat).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Pe de alta parte, desi pretul banilor imprumutati a fost stabilit intr-un fel la semnarea contractului, „datorita” acestei clauze, imprumutatul se poate gasi in ipostaza de a plati un alt pret, mult mai mare decat cel cu care a fost de acord (proportional cu prestatia bancii) si pe care si-l permite.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Caracterul ilegal al acestor clauze a fost constatat deja de instantele de judecata[9] care, investite fiind cu constatarea caracterului abuziv a unor clauze care permiteau bancii respective revizuirea ratei dobanzii in cazul intervenirii unor schimbari semnificative pe piata monetara, au statuat ca „aceasta clauza pune probleme sub aspectul echilibrului contractual in sensul ca ofera bancii dreptul de a revizui rata dobanzii curente, fara ca noua rata sa fie negociata cu clientul […]”.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">c) sa se fi incalcat cerintele bunei-credinte; se poate observa ca modificarile ratelor dobanzii, atunci cand acestea au intervenit, au fost exclusiv in sensul majorarii, deci a supraindatorarii imprumutatilor.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In plus, cand schimbarile semnificative au fost in sensul scaderii dobanzilor de referinta, banca nu a modificat rata dobanzii in sensul diminuarii acesteia, nefiind obligata in acest sens de contract (ca doar isi rezervase dreptul, nu isi asumase o obligatie).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In cursul anilor 2009-2010 bancile au avut trei surse majore de reducere a propriilor costuri de finantare: (i) indicii de referinta de tipul euribor/libor/robor au scazut la cele mai mici valori din istorie, ajungand la valori sub-unitare; (ii) rezervele minime obligatorii au fost reduse de banca centrala cu cel putin 3 puncte procentuale; (iii) dobanda de referinta a bancii centrale s-a redus progresiv, ajungand in prezent la doar 2,5%.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Cu toate acestea, bancile in cauza nu au redus niciodata, proportional cu reducerea indicilor de referinta, costurile creditarii clientilor care s-au imprumutat in anii 2006-2008, ci, cel mult, au readus dobanda la nivelul initial.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Totusi, ca dovada a faptului ca bancile pot lucra foarte bine si cu dobanzi mai mici o constituie faptul ca acestea au redus costul creditelor noi acordate in 2009-2010, cea mai semnificativa fiind situatia creditelor date in programul “Prima casa”, unde dobanzile sunt si cu 7 puncte sub dobanda la creditele vechi.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Asadar, bancile respective au considerat variabila dobanda doar atunci cand a fost vorba de o majorare, adica atunci cand a fost in favoarea lor.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In situatia in care conditiile pietei ar fi permis scaderea ei, dobanda a fost considerata fixa...</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Clauza respectiva este, astfel, aplicat cu o vadita rea credinta in detrimentul consumatorilor.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Pentru constatarea caracterului abuziv al clauzelor privind dobanda, aratam ca aceste clauze contravin si art. 75 din Legea nr. 296/2004, care prevede un drept fundamental al consumatorilor, respectiv dreptul de a nu fi incluse in contracte decat „clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialitate”.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Contrar acestui principiu, conventiile de credit contin clauze ce fac necesara existenta unor cunostinte de stricta specialitate financiara (ex. indicii de referinta ai pietei monetare la care se refera definitia schimbarilor semnificative, atunci cand aceasta exista).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In plus, trebuie observat ca, si in situatia in care consumatorul ar avea astfel de cunostinte, ar fi imposibil de determinat situatiile obiective la care fac referire conventiile de credit, intrucat acestea fac referire la elemente de apreciere subiectiva, care nu sunt lamurite in nici un fel (trimiterea are in vedere, in general indicii pietei monetare, nefiind precizati, in concret care dintre acesti indici ar prezenta relevanta pentru a putea fi exercitat dreptul de a modifica unilateral contractul).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Mentionam ca, in situatii similare, s-a pronuntat instanta in sensul considerarii ca abuzive a clauzelor de modificare a dobanzii invocand conditiile pietei, statuand chiar caracterul aleatoriu al contractului in astfel de cazuri[10].</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">3. Clauzele din actele aditionale la conventiile de credit, din notificari sau din comunicarile care au modificat rata dobanzii, precum si actele aditionale care au modificat tipul dobanzii din fixa in variabila</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Cu privire la actele juridice subsecvente conventiei de credit, nulitatea acestora poate fi fundamentata pe trei temeiuri:</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Un prim temei il reprezinta aplicarea principiului resoluto iure dantis resolvitur jus accipientis. Astfel, constatarea nulitatii actelor juridice subsecvente conventiei de credit este, in primul rand, consecinta nulitatii clauzelor care permiteau modificarea unilaterala a contractelor de credit de catre banca.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Un al doilea temei, subsidiar celui care preceda (urmand a fi analizat doar in ipoteza in care se trece peste argumentele anterioare cu privire la caracterul abuziv al clauzelor care permit modificarea unilaterala a dobanzii), este reprezentat de aplicarea principiului potrivit caruia contractele pot fi modificate doar prin acordul partilor, prevazut in art. 969 alin. (2) din C. civ.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Exceptional, in materia contractelor de credit, a fost admisa existenta unui drept de a modifica unilateral contractul.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Tocmai pentru ca aceasta reprezinta o exceptie, dreptul de a modifica unilateral contractul poate fi exercitat, potrivit legii, doar in situatii ce trebuie sa fie clar determinate prin contract, configurate prin raportare la conditii obiective (aceste situatii au fost desemnate prin termenul „motive intemeiate”).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Sub aspectul contractelor de credit care fac obiectul acestei analize, dreptul de a modifica unilateral contractul exista, asa cum rezulta din contract, atunci cand ar avea loc schimbari semnificative.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Rezulta deci ca, daca aceste schimbari semnificative nu ar avea loc, contractul nu ar putea fi modificat unilateral de catre banca.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Un act juridic de modificare unilaterala in absenta schimbarilor semnificative ar fi lovit de nulitate, ca efect al nerespectarii principiului prevazut de art. 969 alin. (2) C. civ. (necesitatea existentei unui acord de vointa pentru a modifica un contract).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Din situatia de fapt rezulta ca, in concret, nu sunt intrunite conditiile pentru a fi in prezenta unor schimbari semnificative (intelese ca situatii clar definite prin contract, cu caracter obiectiv) la momentul actelor juridice subsecvente conventiei de credit. In consecinta, aceste acte juridice nu respecta cerintele art. 969 alin. (2) C.civ., fiind astfel lovite de nulitate.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Un al treilea temei, care se aplica numai pentru acele acte juridice subsecvente semnate de ambele parti, prin care dobanda este modificata, din dobanda fixa, devenind variabila - este reprezentat de vicierea consimtamantului partilor (art. 953 si urm. C. civ).</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In concret, modul in care a actionat banca poate fi calificat drept dol sau chiar violenta (sub forma violentei psihice), ceea ce atrage nulitatea actelor juridice mentionate.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In sustinerea celor de mai sus, aratam urmatoarele:</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Chiar si in situatia in care se va considera ca sunt valabile clauzele din conventia de credit, instantele pot constata ca modificarea efectiva a dobanzii a fost abuziva, deoarece aceasta nu a avut o justificare economica reala.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Variatiile dobanzii nu au tinut cont de evolutia pietei monetare. Se poate observa din actele aditionale sau notificarile (in rarele cazuri unde acestea exista) prin care a fost modificata dobanda ca acestea nu precizeaza motivul modificarii, ci reiau exprimarea generala din clauza contractuala care permite imprumutatorului sa ajusteze dobanda.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Astfel ca, argumentele pe care le-am prezentat anterior pentru nulitatea clauzei contractuale sunt cu atat mai mult aplicabile in cazul clauzelor actelor aditionale sau a notificarilor de modificare a dobanzii.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Prin OUG nr. 174/2008 pentru modificarea si completarea unor acte normative privind protectia consumatorilor (art. 8 lit. b) din Legea nr. 289/2004, astfel cum a fost modificata prin OUG nr. 174/2008) s-a clarificat distinctia intre dobanda fixa si dobanda variabila, stabilindu-se obligatia imprumutatorilor de a mentiona in contract tipul de dobanda, respectiv fixa sau variabila, iar in cazul in care dobanda este variabila, independenta variabilitatii de vointa creditorului si raportarea obligatorie la indicii de referinta identificabili, publici.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Prin aceasta reglementare s-a urmarit diferentierea clara a celor doua tipuri de dobanda, pe care banca le contopea anterior in mod abuziv, folosind aceasta confuzie in dezavantajul imprumutatilor. Modificarea legislativa ar fi trebuit sa aiba urmatoarele consecinte firesti, care rezulta unele din altele:</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">(i) contractele care prevad posibilitatea modificarii ratei dobanzii trebuie sa prevada aceasta posibilitate intr-o anumita forma, cea pe care legea o impune, respectiv ca rata dobanzii variabila se modifica numai in functie de indicii de referinta publici;</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">(ii) unde nu se prevede aceasta formula, insa contractul prevede in continuare posibilitatea bancii de a modifica in mod unilateral rata dobanzii, inseamna ca avem de a face cu o rata a dobanzii fixa, or</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">(iii) rata fixa nu se poate modifica. Altfel spus, daca legea a stabilit posibilitatea variatiei dobanzii in functie de anumiti indici, per a contario nici un alt factor nu mai poate determina modificarea dobanzii. In consecinta, dobanda fixa, fie ca e stabilita astfel in mod expres, fie ca rezulta din interpretarea contractului, nu se poate modifica.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Chiar daca anterior OUG nr. 174/2008, legile din domeniul creditelor de consum se limitau la reglementarea obligatiei bancilor de a insera in contract posibilitatea variatiei dobanzii, fara ca legea sa precizeze cum poate sa varieze aceasta, legislatia specifica din domeniul bancar se completa cu regulile din legislatia protectiei consumatorilor, care obligau dintotdeauna institutiile de credit sa informeze in mod corect, complet si precis consumatorii, sa aplice clauzele contractuale cu buna-credinta, sa nu creeze o disproportie a prestatiilor si nici sa nu interpreteze dupa bunul plac clauzele contractuale.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Modificarea legislativa din 2008 a venit, astfel, in intampinarea consumatorilor care se confruntau cu o avalansa de majorari ale dobanzii fara sa stie ce le-a provocat si fara sa se poata opune, in conditiile in care modificarea dobanzii nu a fost niciodata inteleasa de imprumutator ca si o diminuare, ci doar ca o majorare.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Practica anumitor banci a fost adeseori de a atrage noi clienti prin promovarea unor produse la costuri mici, iar ulterior incheierii contractului de credit, de a majora dobanda creditelor utilizate pentru a acoperi costurile noilor credite pe care le ofereau pe piata tot in conditii favorabile, pentru pastrarea sau cresterea cotei de piata.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Vechii clienti suportau, astfel, prin majorarile ce li se impuneau sub pretextul schimbarilor semnificative ale pietei monetare, nu costurile bancii cu propriul lor credit, ci cu noile credite, pe care le promovau de asemenea intr-o maniera inselatoare[11]. Prin decizia 368/15.05.2008, CNA a interzis difuzarea spotului publicitar al unei banci, constatand exact faptele descrise anterior[12].</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Referitor la modificarea dobanzii, de multe ori, banca nu ii notifica pe consumatori, iar acestia aflau despre ajustarea acesteia in momentul in care plateau rata lunara, cand li se elibera la cerere un nou grafic de rambursare, cu noile valori ale obligatiilor lunare.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Modificarea tipului de dobanda prin acte aditionale, arata in primul rand faptul ca insasi banca a considerat la momentul respectiv dobanda din conventii ca fiind fixa, considerand necesar sa incheie un act aditional pentru a putea considera rata dobanzii variabile.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Se poate observa ca cresterea dobanzii anterioare actului aditional nu a fost impusa de evolutia pietei si, in plus, scaderea dobanzii prin acest act aditional a fost o practica comerciala incorecta a bancii, inducand in eroare consumatorul (necunoscator al evolutiei pietei).</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Astfel, fara a informa consumatorul despre evolutia pietei monetare, banca a oferit in schimbul dobanzii variabile o mica scadere a ratei dobanzii, de la un nivel ce fusese crescut ilegal in trecut.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Constatarea nulitatii majorarilor de dobanda anterioare actului aditional in discutie atrage nulitatea acestuia, intrucat consumatorul a fost indus in eroare la semnare acestuia, fiind aplicabile atat dispozitiile din materia protectiei consumatorilor (art. 8 si 9 Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii), cat si cele de drept comun referitoare la viciile de consimtamant, acesta fiind afectat de dol (art. 948, 953, 960 C.civ.).</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Potrivit textelor de lege mentionate, „o practica comerciala este considerata agresiva daca, in contextul prezentarii situatiei de fapt si tinand cont de toate caracteristicile si circumstantele este susceptibila sa limiteze in mod semnificativ libertatea de alegere … inclusiv prin … influenta nejustificata si prin urmare determina consumatorul sa ia o decizie de tranzactionare pe care altfel nu ar fi luat-o”. </span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In concret, actul aditional mentionat nu ar fi fost incheiat in aceasta forma daca (1) anterior acestuia dobanda nu ar fi fost majorata astfel incat consumatorii sa nu mai poata suporta rata lunara si (2) daca consumatorii ar fi fost informati in mod corect (de fapt nu au fost informati deloc) cu privire la evolutia indicilor fata de care rata dobanzii ar fi trebuit sa varieze (EURIBOR in cazul acestor credite).</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Propunerea bancii de a semna actul aditional atacat se incadreaza, astfel, in ipoteza prevazuta de art. 9 lit. a) si c) din Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii, care prevede ca „pentru a aprecia daca o practica comerciala recurge la influenta nejustificata, se iau in considerare urmatoarele elemente: … a) momentul, locul desfasurarii, natura si/sau durata acesteia; c) exploatarea de catre comerciant a unei situatii nefericite sau a unei circumstante speciale, de o asemenea gravitate incat afecteaza rationamentul consumatorului mediu si de care comerciantul este constient, in scopul influentarii deciziei consumatorului cu privire la produs”</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Nu exista nici un dubiu ca, daca banca nu ar fi modificat in mod abuziv dobanda anterior propunerii actului aditional respectiv, acesta nu s-ar fi incheiat niciodata.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Reaua-credinta a bancii respective este cu atat mai evidenta in conditiile in care a impus trecerea la o dobanda variabila (in functie de EURIBOR) intr-un moment in care acesta atingea un minim istoric, astfel ca si-a asigurat in urmatorii ani o crestere a incasarilor, consumatorul nerealizand ce i s-a pregatit.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Or, legislatia protectiei consumatorilor este menita sa preintampine sau, daca acestea s-au produs, sa inlature efectele comportamentului incorect al comerciantilor, in primul rand prin interzicerea practicarii lui si apoi prin anularea efectelor actelor deja efectuate.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Se impune, asadar, revenirea la rata dobanzii stabilite la incheierea conventiei initiale de credit, precum si rambursarea sumelor incasate in mod nedatorat. </span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">3. Calculul dobanzii anuale raportat la o perioada de 360 de zile:</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Ipoteza aceasta are in vedere clauza conform careia perioada de calcul a dobanzii reprezinta numarul actual de zile raportat la un an de 360 de zile si clauza care stabileste formula de calcul a dobanzii lunare, respectiv Soldul creditului x Rata dobanzii curente x numarul efectiv de zile intre scadente /360.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Cu privire la aceste clauze, ce cuprind modul de determinare a dobanzii, precum si cu privire la modul in care acestea sunt aplicate, se identifica mai multe probleme:</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Calcularea dobanzii lunare (stabilite la un anumit procent pe an) in functie de numarul actual de zile raportat la o perioada de 360 de zile, este o prevedere ilegala care duce la incasarea de catre banca a unei dobanzi mai mari, in mod nedatorat, fapta ce poate fi calificata simplu ca infractiune[13].</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Conventia de credit induce in eroare consumatorul stabilind o dobanda pe an, pentru ca, ulterior, sa mentioneze ca anul are 360 de zile, astfel ca in fiecare an banca isi face cadou dobanda pe 5 zile.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Ilegalitatea acestui calcul utilizat de Banca (iar acest calcul nu este la indemana oricarui consumator) este demascata prin reglementarea si in Romania a formulei corecte, aplicate de bancile din UE (prin OUG 50/2010, art. 38 alin. 1 lit. b)), respectiv Soldul creditului x Rata dobanzii curente x 30)/360.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Inlocuindu-se in formula, numarul efectiv de zile intre scadente cu numarul 30, dobanda datorata lunar de imprumutat s-a redus.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Asadar nu prevederea ca anul era de 360 de zile era ilegala (desi confuza), ci faptul ca la numaratorul fractiei aparea numarul efectiv de zile dintre scadente (cu alte cuvinte luna era luna, dar anul nu era chiar an, ci avea doar 360 de zile), astfel ca suma perioadelor dintre scadente nu putea fi egala cu 360 (perioada la care ne raportam), rezultatul impartirii fiind favorabil creditorului.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Inlocuirea numarului efectiv de zile cu 30 a determinat un calcul corect al dobanzii, anul de 360 de zile stabilit de banca fiind, astfel, impartit in 12 fractiuni egale.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[1] I. Dogaru, N. Popa, D.Cl. Danisor, S. Cercel, Bazele dreptului civil, vol. I, Ed. CH Beck, Bucuresti, 2008, p. 465.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[2] Juanita Goicovici, Dictionar de dreptul consumului, Ed. CH Beck, Bucuresti, 2010, p.118.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[3] Sentinta civila 2033/5.03.2009, Judecatoria Sectorului 2 in L.C.Stoica, Imprumutul, comodatul si creditul bancar. Practica judiciara, Ed. Hamangiu, p. 139.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[4] Judecatoria Buzau, sentinta 5766/17.10.2007 in L.C.Stoica, Imprumutul, comodatul si creditul bancar. Practica judiciara, Ed. Hamangiu, p. 153-154</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[5] „Avertizez bancile ca au inceput sa curga reclamatii de la clienti privind introducerea unor comisioane suplimentare. Vom sanctiona dur tentativa unor banci de a apasa pe umerii consumatorilor”. Totodata, oficialul bancii centrale a spus ca: „e o tendinta de a crea un zgomot mare care sa atraga atentia ca exista o criza pe piata romaneasca. (...) S-au inregistrat pierderi si pentru acoperirea acestora se induce ideea de criza bancara”, a mai spus guvernatorul. (http://www.gardianul.ro/index_blank.php?pag=news_print&id=122983&catid=&p=)</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[6] idem</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[7] http://www.gardianul.ro/index_blank.php?pag=news_print&id=122983&catid=&p=</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[8] Sentinta comerciala nr. 13865/07.12.2009 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a VI-a comerciala, in Dosarul nr. 4721/3/2009.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[9] Sentinta civila 2033/5.03.2009, Judecatoria Sectorului 2 in L.C.Stoica, Imprumutul, comodatul si creditul bancar. Practica judiciara, Ed. Hamangiu, p. 139.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[10] Decizia civila 2/2011, Curtea de Apel Bacau; Sent. civ. 5766/17.10.2007, Jud. Buzau, S.civ., devenita irevocabila prin Decizia nr. 130/2.02.2008, pronuntata de Tribunalul Buzau (a se vedea L. C. Stoica Imprumutul, comodatul si creditul bancar. Practica judiciara, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2010, pag. 144). A se vedea si: Dosar 18057/233/2009, Jud. Galati; Dosar nr. 2501/300/2009, sent. civ. 5960/23.06.2009, Jud. sect.2 Bucuresti, s. civ.; Dosar nr. 4299/300/2009, sent. civ. 6247/26.06.2009, Jud. sect.2 Bucuresti, s. civ.; Dosar nr. 4998/300/2009, sent. civ. 9941/16.12.2009, Jud. sect. 2 Bucuresti, s. civ.; Dosar nr. 13594/300/2008, sent. civ. 2033/5.03.2009, , Jud. sect.2 Bucuresti, s. civ., ramasa irevocabila prin decizia civila 2928/12.10.2009, pronuntata de Tribunalul Bucuresti, sectia a IX-a Contencios Administrativ si fiscal (a se vedea L. C. Stoica Imprumutul, comodatul si creditul bancar. Practica judiciara, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2010, pag. 135); dosar 18957/300/2011, Jud. Sect. 2 Bucuresti, solutie pron. 01.03.2011; Dosar 5399/300/2010, Jud. sect. 2 Bucuresti, pronuntare 18.05.2010, irevocabila; Dosar 18957/300/2010,pronuntare 1.03.2011, Jud. sect. 2 Bucuresti; Dosar; Sent. civ. nr. 36/11.01.2011, Jud. Zalau; Sent civ. 4958/12.10.2009, Jud. Slatina; Sent. civ. 6491/8.12.2009, Jud. Slatina; Sent com. 12976/9.07.2010, Jud. Craiova; Dosar 24777/215/2010, pronuntare 27.10.2010, Jud. Craiova; Sent. civ. 4445/7.07.2010, Jud. Satu Mare, irevocabila;</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[11] http://www.cna.ro/Decizia-nr-368-din-15-05-2008.html?var_recherche=volksbank</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[12] Din dispozitiile deciziei mentionam „Analizand continutul spotului mentionat, membrii Consiliului au constatat ca acesta cuprinde doar informatia privind dobanda anuala aplicata creditului, in franci elvetieni, respectiv 3,99 % pe an, fara a se face si mentiunea cu privire la dobanda anuala efectiva (DAE – costul total al creditului la consumator, exprimat in procent anual din valoarea creditului total acordat). Or, potrivit dispozitiilor legale, toti radiodifuzorii au obligatia sa asigure o informare obiectiva a publicului prin prezentarea corecta a faptelor, iar informatiile prezentate in spoturile publicitare trebuie sa fie complete si corecte, in privinta preturilor sau a tarifelor; acestea vor fi prezentate integral, incluzand, pe langa taxa pe valoare adaugata, si toate taxele suplimentare, astfel incat interesele financiare ale publicului sa nu fie afectate."</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[13] Pentru exemplificare, la un credit de 56.000 Euro acordat pe o perioada de 20 ani, dobanda lunara incasata in plus este de 3 Euro lunar. Daca ne raportam la o singura persoana, prejudiciul poate parea nesemnificativ (3 x 12 x 20 = 720 de Euro), dar daca inmultim aceasta suma cu numarul creditelor acordate de o banca (de ordinul zecilor sau sutelor de mii), se pot estima facil dimensiunile fraudei. Iar aceasta reprezinta doar o mica parte din neregulile savarsite de banci.</span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><br />
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Piperea si Asociatii</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Sursa</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">: </span><a href="http://www.piperealaw.ro/ro-48-360-Despre-clauzele-abuzive-din-contractele-de-credit-bancar.html" target="_blank"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">PipereaLaw.ro</span></a></div>Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-392595455197418779.post-79956829108717119922012-03-25T21:40:00.004+03:002012-03-25T22:08:00.601+03:00Teoria clauzelor abuzive. Relatia cu ordinea publica si cu abuzul de drept<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Despre clauzele abuzive din contractele de credit bancar</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">II. Teoria clauzelor abuzive. Relatia cu ordinea publica si cu abuzul de drept</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">1. Cea mai mare parte a reglementarilor care alcatuiesc ordinea publica economica de protectie apartine legislatiei protectiei consumatorului (deunumita, uneori, si dreptul consumatiei), o legislatie esentialmente imperativa si, prin natura sa, de ordine publica.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Cadrul legal al protectiei consumatorilor este extrem de stufos si disparat, fiind impartit intr-un numar foarte mare de acte normative, cu un continut foarte divers. Actele normative care reglementeaza cu caracter general protectia consumatorilor sunt Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului[1] si OG nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor[2].</span><br />
<a name='more'></a><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Adoptarea unei legislatii specifice privind protectia consumatorilor a avut ca situatie premisa realitatea ca, la momentul incheierii contractului, indiferent de natura acestuia, consumatorul se gaseste intr-o situatie de tripla inferioritate fata de profesionist :</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">(i) tehnica, intrucat profesionistii cunosc bine produsele sau serviciile pe care le comercializeaza, in timp ce consumatorii le cunosc prea putin sau deloc;</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">(ii) economica, pentru ca profesionistii dispun in aceasta privinta de o forta economica disproportionata fata de cea a consumatorilor;</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">(iii) juridica, deoarece consumatorii se gasesc privati de orice posibilitate de negociere si se vad constransi sa adere la propunerile ce le sunt facute[3].</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Aceasta inferioritate se concretizeaza, de cele mai multe ori, in contractele de adeziune impuse consumatorilor.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Inegalitatea economica, tehnica si juridica intre cei doi contractanti este situatia premisa care explica spiritul intregii legislatii privind protectia consumatorilor, care nu poate fi altul decat acela de a remedia dezechilibrul existent la momentul incheierii contractului sau survenit incheierii contractului, prin reglementarea unor norme care contrabalanseaza raportul de putere, actionind ca un levier in favoarea consumatorului si, in acest fel, determinind un dezechilibru juridic in sens contrar. Tocmai de aceea, dreptul consumatorilor este in esenta sa inegalitar, el aducand importante limite libertatii comertului profesionistului care este tinut sa se supuna unor serii de constrangeri. Intr-adevar, intreaga legislatie a protectiei consumatorului este de tip levier (“leverage”). Efectele nefaste pentru partea slaba in contract ale principiului libertatii de vointa sunt corectate sau atenuate de dispozitii legale de ordine publica menite a sprijini (“impinge in sus”) consumatorul intr-o relatie juridica inegalitara, construita pe temeiul unei forte economice a comerciantului disproportionat de mare in raport cu consumatorul care, la data incheierii contractului are o libertate redusa de a contracta sau, in orice caz, o vointa alterata de imperativul psihologic sau economic al incheierii contractului. Comerciantul isi impune vointa printr-un contract de adeziune, ne-negociabil, deci art. 969 Cciv nu isi gaseste aplicarea in toate consecintele sale, mai ales ca el trebuie corectat prin raportare la art. 5 Cciv, conform caruia, prin conventiile particularilor nu se poate deroga de la ordinea publica si bunele moravuri. Este evident ca aceste doua notiuni limiteaza libertatea de a contracta si circumscriu efectele contractului in spatiu si timp, in functie de ceea ce este sau nu permis particularilor, la epoca semnarii contractului sau ulterior, in cursul executarii lor. Prin efectul de levier, legea restabileste echilibrul in contract, suprimind sau atenuind vointa contractuala a profesionistului. Aceeasi competenta de re-echilibrare a prestatiilor partilor o au si tribunalele, adaptind contractele sau suplinind in contract clauze care n-ar fi putut fi acceptate de profesionist (partea puternica in contract), dar care il protejeaza pe consumator sau clientul insignifiant (partea slaba in contract)[4].</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Aplicarea legislatiei privind protectia consumatorilor asupra unui raport juridic presupune stabilirea calitatii de consumator, respectiv a calitatii de profesionist in persoana co-contractantilor. Beneficiarul legislatiei protectiei drepturilor consumatorului este, in principiu, consumatorul persoana fizica, acesta fiind considerat partea mai slaba in contract, parte care poate fi prejudiciata in drepturile si interesele sale legitime prin impunerea sau practicarea de catre operatorii economici, a unor practici comerciale neoneste. Legea ii confera consumatorului, de multe ori prin derogare de la dreptul comun, protectie in raporturile juridice pe care acesta le intretine cu operatorii economici, precum si o serie de drepturi cu caracter exorbitant, cum ar fi dreptul la anularea unei clauze contractuale abuzive. Profesionistul este considerat partea mai puternica in cadrul raporturilor juridice cu consumatorul si este cel caruia ii incumba, in principiu, obligatiile si interdictiile impuse de legislatia protectiei consumatorului. El este titularul afacerii care se deruleaza prin raporturile juridice directe sau indirecte cu consumatorul.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Este consumator persoana fizica ce incheie si executa un contract cu un profesionist in scopuri aflate in afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale sau liberale.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Este profesionist (comerciant, agent economic, operator economic - terminologia utilizata de actele normative incidente nu este unitara) persoana autorizata sa comercializeze o marfa ori sa presteze un serviciu consumatorilor. Conform art. 2 alin. 2 din Lege nr. 193/2000 (care repeta textul art. 2 lit.c din Directiva 93/13 CEE), comerciantul este „orice persoana fizica sau juridica ce incheie un contract in cadrul unei activitati autorizate, comerciale sau profesionale”. De aici concluzia ca, de fapt, notiunea de comerciant nu are intelesul dat acesteia de art. 7 Ccom, ci intelesul de profesionist.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Tinta principala a acestui „protectionism contractual” este contractul de adeziune. Intr-un astfel de contract desi, teoretic, fiecare parte este libera sa-l incheie sau nu, continutul este stabilit in mod unilateral prin vointa profesionistului, cealalta parte limitindu-se la acceptarea clauzelor contractuale in bloc; orice negociere sau concesie reciproca este exclusa[5]. In cazul contractelor de adeziune, interventia legiuitorului este necesara mai ales atunci cand, printr-un monopol de fapt sau de drept, contractantul care isi dicteaza vointa, nu isi gaseste nicio frana eficienta in reglementarile relative la practicile anti-concurentiale. Statul ar trebui ca in astfel de cazuri sa “sparga” cartelurile, sa sanctioneze si sa descurajeze practicile anti- sau neconcurentiale si sa corecteze excesele din contractele de adeziune care, mai ales in privinta consumatorilor, creeaza dezechilibre grave in raporturile dintre profesionsit si consumator.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Calificarea raportului juridic ca fiind unul care intra sub incidenta legislatiei privind protectia consumatorilor atrage in sarcina profesionistului (atat in faza precontractutala, cat si in executarea contractului incheiat cu consumatorul) o serie de obligatii, printre care un loc aparte il ocupa obligatia de a se abtine de la a insera in contractele cu consumatorii clauze abuzive. Una dintre obligatiile (expres prevazute in lege sau implicite, deduse de doctrina si jurisprudenta din ansamblul reglementarilor) esentiale ale profesionistului care impune co-contractantilor lor contracte pre-formulate este obligatia de informare (sau chiar de consiliere a clientului). Profesionistul trebuie sa explice clientului, intr-un limbaj inteligibil, continutul contractului si obligatiile pe care si le asuma atunci cind incheie un contract de adeziune. Incalcarea obligatiei de informare da dreptul clientului la despagubiri[6], dar si la o actiune in anularea clauzelor opace.Legislatia de protectie a drepturilor comsumatorului impune, de asemenea, reguli speciale de protectie a drepturilor consumatorilor, cum ar fi : obligatia profesionistului de informare a consumatorului (identitatea profesionistului, pretul, calitatea etc.); momentul incheierii contractului este acela al primirii comenzii de la cumparator; consumatorul poate denunta contractul in mod unilateral si fara motivare in termen de 10 zile de la primirea produsului sau de la prestarea serviciului (dar denuntarea nu poate fi discretionara, pentru ca s-ar transforma dreptul de denuntare in conditie potestativa); daca produsul este deteriorat, comerciantul poate cere despagubiri, cu conditia ca deteriorarea sa nu fi fost facuta posibila de catre comerciant; acelasi drept la despagubire il are consumatorul daca produsul sau serviciul i-a cauzat pagube materiale sau morale ori daune sanatatii si integritatii fizice.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">2. Anumite clauze sunt interzise in contractele in care sunt parte profesionistii (ex. : clauze abuzive in contractele comerciantilor cu consumatorii), iar unele clauze sunt considerate nescrise (ex. : clauza leonina in contractul de societate).</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">2.1. Legislatia referitoare la clauzele abuzive este o consacrare legala a principiului solidarismului contractual si, in acelasi timp, o aplicatie speciala a leziunii in contractele profesionale. Intr-adevar, un contract care contine clauze abuzive este un contract lezionar, prestatiile partilor fiind dezechilibrate, in favoarea profesionistului si in prejudiciul consumatorului. Dezechilibrul presupus de includerea in contractele profesionistilor cu consumatorii a unor clauze abuzive este un dezechilibru originar, care nu se confunda, dar nici nu exclude survenirea unui dezechilibru ulterior incheierii contractului, in cursul executarii sale (in acest caz vorbim de impreviziune si nu de leziune). De asemenea, faptul ca un profesionist uzeaza de clauzele abuzive, desi legea ii interzicea includerea in contracte a unor astfel de clauze, poate fi considerat si un abuz de putere economica a profesionistului, sanctionat de lege cu despagubiri platibile consumatorului. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Prin Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive in contractele comerciantilor cu consumatorii, lege care a transpus continutul Directivei Consiliului 93/13/CEE din 5 aprilie 1993, s-a stabilit in mod expres competenta instantei de judecata de a constata caracterul abuziv al clauzelor din aceste contracte. Interpretand aceasta directiva, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a stabilit in cauza Oceano Grupo Editorial S.A. versus Rocio Murciano Quintero (C – 240/98) ca protectia conferita concumatorului de acest act normativ permite judecatorului national sa aprecieze din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractual, in masura in care este investit cu formularea unei cereri intemeiate pe ea. Intrucat un asemenea examen presupune existenta in prealabil a unui contract semnat de catre cele doua parti care si-a produs integral sau partial efectele, este neindoielnic ca executarea pentru un anumit interval de timp a obligatiilor asumate de catre consumator nu poate impiedica verificarea continutului sau de catre instanta de judecata. Ca atare, faptul ca aceste contract a fost executat ca atare sau partial de consumatori nu echivaleaza cu acceptarea in integralitate a continutului acestuia, din moment ce el contine clauze abuzive[7]. Ratiunea acestui act normativ consista in pozitia de inferioritate economica, juridical si tehnica a consumatorului in raport cu comerciantul, inferioritate care se manifesta atat in ceea ce priveste puterea de negociere, cat si in ceea ce priveste nivelul de informare. Aceasta situatie il pune pe consumator in postura de a adera la conditiile redactate in prealabil de catre comerciant fara a avea puterea de a influenta continutul lor.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">2.2. Legea interzice profesionistilor sa includa in contractele lor profesionale clauze abuzive. Legislatia chiar stabileste o lista de clauze considerate ab initio abuzive. In cazul in care, totusi, astfel de clauze sunt inscrise in contract, mai ales daca acesta este un contract pre-formulat, clauzele respective sunt considerate fara efect fata de consumator, pe linga faptul ca ele pot fi declarate nule de instanta[8], la sesizarea autoritatilor in domeniul protectiei consumatorului sau chiar a consumatorilor, actionind individual sau in asociatii.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Conform art. 6 din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive in contractele comerciantilor cu consumatorii, clauzele abuzive sunt fara efect pentru consumator. Art. 4 si art. 13-14 din aceeasi Lege 193/2000 permit judecatorului sa intervina in contract, pentru a-l revizui sau reconstrui, dupa ce, in prealabil, a constatat caracterul abuziv al unora dintre clauzele contractului, aplicind sanctiunea nulitatii absolute a acestor clauze. Daca rezilierea contractului pentru eliminarea clauzelor abuzive nu se impune, contractul putind fi executat in continuare, judecatorul dispune continuarea sa, de data aceasta de pe pozitii echilibrate ale partilor.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Desigur ca se pune problema care este modalitatea in care consumatorul poate face opozabila profesionistului constatarea sa personala sau constatarea autoritatilor dupa care una sau mai multe clauze din contract au caracter abuziv, intrucit profesionistul are la dispozitie mijloace contractuale sau legale de a ignora aceasta constatare sau chiar de a-l determina pe consumator sa renunte la a invoca ineficienta clauzelor abuzive ori sa reinceapa sa execute clauza considerata abuziva. Spre exemplu, in cazul unui contract de credit bancar, o clauza abuziva poate sa fie in legatura cu modul de calcul al costurilor creditorului (dobinda si comisioane). Considerind clauza respectiva fara efect, consumatorul ar putea, in baza art. 6 din Legea nr.193/2000, fie sa refuze sa achite costul, fie sa achite numai acea parte din cost pe care o considera corect calculata. Dar contractul, care e conform legislatiei bancare titlu executoriu, prevede nenumarate modalitati de sanctionare a debitorului pentru neexecutarea unei obligatii. Spre exemplu, neplata unui cost al creditului se poate sanctiona cu penalitati de intirziere, cu declararea sadentei anticipate a creditului (adica plata pe loc a intregii sume a contractului, care conform contractului trebuia platita in mai multi ani, in rate; prin efectul unei astfel de clauze, un contract cu executie succesiva se transforma prin vointa exclusiva a bancii, intr-un contract cu executie instantanee) si cu executarea silita a debitorului, inclusiv a garantiei. In mod cert, astfel de mijloace aflate la dispozitia creditorului profesionist, care si le-a introdus in contractul de adeziune pentru a se asigura contra unor riscuri de neexecutare a contractului, au efect intimidant fata de consumator, acesta nefiind in masura, realmente, sa isi realizeze dreptul pus la dispozita sa de art. 6 din Legea nr.193/2000. Intr-o masura foarte mare, textul legal nu are aplicabilitate practica. Data fiind aceasta inegalitate juridica a partilor, creata tocmai de contractul de adeziune care in sine provoaca prezumtia de clauza abuziva, este evident ca aceasta inegalitate il va determina pe consumator sa nu apeleze la masura prevazuta de art. 6 din Legea nr.193/2000 in favoarea sa, de teama sanctiunilor si a executarii silite. Se poate spune ca, sub cuvint ca Romania a implementat avant la lettre dreptul comunitar relativ la clauzele abuzive (in anul 2000, Romania se afla inca in faza de pre-aderare la UE), s-a emis o lege care contine dispozitii inaplicabile si ipocrite. Pentru a putea interpreta acest text in sensul in care se aplice si nu in sensul in care sa nu se aplice, ar trebui considerata admisibila o cerere de ordonanta presedintiala prin care consumatorul sa ceara instantei ca, urgent, fara citarea profesionistului, sa se dispuna suspendarea efectelor clauzelor abuzive, constatate ca atare de consumator sau de autoritatile administrative in domeniu (de exemplu, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor).</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">2.3. In acceptiunea art. 4 din Legea nr. 193/2000, art. 78 din Legea nr. 296/2004 si art. 2 pct. 16 din OG nr. 21/1992 clauza abuziva este acea clauza inserata in contract care, nefiind negociata direct cu consumatorul, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei credinte un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">O clauza este abuziva atunci cand ea are ca rezultat ruperea echilibrului contractual.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Asadar, pentru ca o clauza contractuala sa fie considerata abuziva, este necesar ca: (i) aceasta sa nu fi fost negociata direct cu consumatorul si (ii) aceasta sa creeze un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, contrar cerintelor bunei-credinte.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Art. 4 alin. (2) din Legea nr. 193/2000 dispune ca o clauza va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitatea consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale[9]. Lipsa negocierii directe cu consumatorul este echivalenta cu stabilirea clauzei in mod unilateral de catre comerciant si imposibilitatea consumatorului de a influenta natura clauzei. Dupa cum s-a aratat si in doctrina de specialitate[10], legislatia protectiei consumatorilor instituie o prezumtie relativa de lipsa a negocierii directe a clauzelor contractuale, daca suntem in prezenta unor contracte preformulate si/sau a unor conditii generale de vanzare. Este vorba, in principal, de contractele de adeziune, care sunt preformulate si bazate pe regula take it or leave it. Intr-adevar, astfel de clauze se intalnesc in special in cazul contractelor de adeziune, al caror continut este prestabilit de catre profesionist, pe baza unei oferte uniforme, standard si imutabile adresata consumatorilor in general, adica unui grup de persoane sau tuturor persoanelor[11]. Intre profesionisti si consumatori exista o situatie de inegalitate economica si de informare; profesionistii au de regula monopolul sau cvasimonopolul in desfacerea unor bunuri si prestarea unor servicii intr-un anumit loc sau pe un anumit teritoriu[12]. De aceea, se poate vorbi in cazul acestui gen de contracte si de o prezumtie de abuz de putere economica, prezumtie care poate fi rasturnata de catre profesionist prin proba negocierii[13]. Pentru admisibilitatea unei astfel de probe este necesara dovada negocierii efective, adica a posibilitatii reale a ambelor parti de a stabili in comun continutul contractului care urmeaza sa se incheie; simplele discutii in legatura cu unele clauze nu pot constitui, ele singure, dovada negocierii efective. Art. 4 alin. 3, prima parte, din Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive dispune ca atunci faptul ca anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociata direct cu consumatorul, nu exclude ca interpretarea caracterului abuziv al altor clauze sa rezulte din evaluarea globala a contractului, in urma careia sa se constate ca acesta a fost stabilit unilateral de comerciant. Asadar, negocierea partiala nu inlatura aplicarea reglementarilor privind clauzele abuzive.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Ambiguitatea formularii clauzelor contractelor de adeziune poate fi, in sine, motiv al unei prezumtii de caracter abuziv[14]. Astfel, art. 1 din Legea nr. 193/2000 dispune ca orice contract incheiat intre comercianti si consumatori pentru vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru intelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialitate, iar in cazul in care persista un dubiu asupra interpretarii unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate in favoarea consumatorului.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Cea de-a doua conditie pentru calificarea unei clauze ca fiind abuziva se refera la deteriorarea echilibrului contractual prin abuzul de putere al comerciantului care impune, contrar principiului bunei-credinte, la momentul semnarii contractului, clauze care ii creeaza un avantaj in detrimentul consumatorului. Principiul bunei-credinte a fost preluat din art. 3, pct. 1 din Directiva nr. 93/13/CEE si desemneaza respectul reciproc al partilor contractante, adoptarea unui comportament onest si rezonabil care sa aiba in vedere interesele legitime ale consumatorului, fundamentand chiar o abordare obiectiva a dezechilibrului contractual ce poate fi apreciat ca rezultat al unui dezechilibru in puterea de negociere a partilor.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In Anexa la Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori este instituita o „lista neagra” a clauzelor care sunt considerate abuzive; in lista sunt formulate un numar de 19 clauze din aceasta categorie.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Notiunea de dezechilibru semnificativ nu este definita in textele Legii nr. 193/2000. De aceea, caracterele acesui dezechilibru reprezinta motiv de controversa in doctrina[15]. Dezechilibrul poate fi subiectiv sau obiectiv[16]. In contractele de adeziune, dezechilibrul are, asa cum s-a aratat, o tripla natura : economica, juridica si tehnica. Din perspectiva fatetei sale economice, dezechilibrul contractual este obiectiv. Cu toate acestea, dezechilibrul se apreciaza in concreto de catre judecator, prin raportare la un echilibru ideal[17]. Scopul reprimarii legale a clauzelor abuzive este acela de a proteja pozitia contractuala si interesele economice ale consumatorului[18]. Stabilirea existentei dezechilibrului se face in functie de momentul incheierii contractului.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Dezechilibrul semnificativ creat in detrimentul consumatorului trebuie sa fie contrar exigentelor bunei-credinte[19]. Profesionistii sunt opriti de la abuza de puterea lor economica pentru a-si crea un avantaj excesiv in raporturile lor contractuale cu consumatorii. In caz contrar, suntem in prezenta unui abuz de putere economica, iar acest abuz genereaza o prezumtie de rea-credinta a profesionistului[20].</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">2.4. Sanctiunea aplicabila unei clauze abuzive este nulitatea absoluta. Sanctiunea se aplica de instanta, doar in urmarea constatarii caracterului abuziv al clauzei. Cu toate acestea, conform art. 6 din Legea nr.193/2000, daca un consumator sau autoritatile competente in domeniu consatata ca o clauza are caracter abuziv, atunci consumatorul poate considera clauza respectiva ca fiind fara efect fata de el.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Constatarea nulitatii absolute a clauzelor abuzive nu duce, in mod invariabil, la nulitatea intregului contract. Clauzele abusive, desi lovite de nulitatea absoluta, pot fi inlaturate din contracte sau inlocuite cu alte clauze intr-o maniera care sa le faca, in acelasi timp, executabile si pe deplin compatibile cu legislatia protectiei consumatorilor. Daca un contract poate fi continuat dupa eliminarea clauzelor abuzive sau dupa inlocuirea acestora cu clauze care sa corespunda concilierii intereselor partilor si echilibrului contractual, atunci rezilierea nu se impune. Suntem, deci, in prezenta unei nulitati partiale a contractului. In orice caz, solutia continuarii contractului rezulta expres din art. 13-14 din Legea nr.193/2000. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In sprijinul ideii ca sanctiunea clauzelor abuzive este nulitatea absoluta, in afara de dispozitiile exprese din art. 13-14 din Legea nr.193/2000 mai poate fi retinut si ca stipularea de clauze abuzive in contractele de consum se asociaza ideii de rea-credinta, care poate fi calificata drept cauza ilicita, sanctionata cu nulitatea absoluta[21]; legislatia protectiei consumatorilor, in ansamblu si, deci, si Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive, ocroteste interesul general al tuturor consumatorilor, adica un interes public si, in baza art. 5 C.civ., judecatorul poate pronunta sanctiunea nulitatii absolute; clauzele abuzive pot fi constatate din oficiu de autoritati, ceea ce este specific nulitatii absolute; constatarea caracterului abuziv al unor clauze in contractele cu consumatorii poate determina aplicarea de sanctiuni contraventionale in sarcina profesionistilor.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Alegerea sanctiunii sau a unui alte modalitati de reprimare a clauzelor contractuale abuzive este atributul suveran al instantelor de judecata, „care trebuie sa dea dovada de curaj si creativitate pentru realizarea unei justitii contractuale echitabile si drepte, in acord cu nevoile si realitatile prezentului; justitia contractuala inseamna aplicarea legii in spiritul sau, si nu doar in litera sa”[22].</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">3. Ordinea publica economica este o noua dimensiune a ordinii publice, care are sens doar prin raportare la activitatea profesionistilor. Intr-adevar, profesionistii sunt cei care exploateaza o intreprindere, adica desfasoara in mod sistematic activitati economice. Normele de directie (concurenta) si normele de protectie (dreptul consumului si dreptul muncii) sunt cele doua tipuri de norme care fac parte din ordinea publica economica. Acestea sunt limite ale activitatii profesionistilor si ale libertatii lor de a contracta, intrucit sunt norme care fie le directioneaza activitatea, in asa fel incit jocul concurentei sa fie onest, fie le interzice anumite libertati, in asa fel incit partea slaba in contractele pe care profesionistii le incheie, recte consumatorii sau angajatii, sa fie protejati de abuzul de putere economica a profesionistilor. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Ordinea publica economica de directie este constituita din dispozitiile care prevad interventia statului sau a orgnismelor competente in jocul competitiei dintre profesionisti pentru a orienta activitatea si contractele profesionistilor pe fagasul uzantelor oneste, orientare necesara pentru ca aceasta competitie sa isi justitifice utilitatea sociala[23]. In principal, face parte din ordinea publica economica de directie dreptul concurentei. Un contract poate fi invalidat in total sau in parte, daca este contrar ordinii publice de directie, adica daca este contrar, spre exemplu, normelor care interzic abuzul de pozitie dominanta si exploatarea abuziva a situatiei de dependenta economica[24] precum si daca sunt contrare uzantelor comerciale cinstite. Numeroase clauze contractuale sunt valabile daca le raportam exclusiv la dispozitiile clasice relative la contracte, inclusiv cele relative la ordinea publica si bunele moravuri, dar in conflict cu dreptul concurentei, ele pot fi declarate nule[25]. Chestiunea interzicerii practicilor anticoncurentiale, inclusiv a abuzului de pozitie dominanta, in dreptul nostru, este reglementata in Legea nr. 21/1996 a concurentei[26].</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Ordinea publica economica de protectie consta in reglementarile imperative care limiteaza libertatea de a vointa in contractele in care exista o inegalitate economica marcanta intre profesionisti (sau intre profesionisti si simpli particulari), pentru a-l apara pe contractantul mai slab impotriva celui mai puternic din punct de vedere economic[27]. Acest gen de reglementare are ca obiect si finalitate apararea intereselor unui contractant in raport cu celalalt contractant, mai ales in cazurile in care profesionistul, fiind mai puternic din punct de vedere economic decit co-contractantul sau, este in masura sa-i impuna acestuia incheierea unui contract pre-formulat cu clauze care nu sunt liber negociabile. Normele ce fac parte din ordinea publica economica de protectie urmaresc restabilirea echilibrului intre cel mai slab si cel puternic, echilibru care, in relatiile profesionistilor cu consumatorii sau cu angajatii sai ori in relatiile dintre profesionisti nu se realizeaza spontan prin „jocul” contractual[28], intrucit partile se afla intr-o situatie esential inegala. In principal, face parte din ordinea publica de protectie legislatia protectiei consumatorului. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">4. Ratiunea de a fi a drepturilor subiective este de a satisface o nevoie sau un interes protejat de lege. Daca dreptul este deturnat de la aceasta ratiune, el nu mai este protejat de lege, iar titularul sau poate fi facut responsabil pentru abuz, intrucit exercitiul dreptului devine anti-social[29]. De aceea, dreptul ca putere individuala recunoscuta si protejata de lege inceteaza acolo unde incepe abuzul[30], intrucit libertatea individuala inceteaza acolo incepe libertatea tuturor celorlalti membrii ai societatii. Individul are datoria morala de a nu dauna altuia. In „disputa” dintre individualism si solidarism contractual, buna-credinta si echitatea inclina balanta in favoarea solidarismului contractual. Intr-adevar, nu se poate deroga prin conventiile particularilor de la normele ce intereseaza ordinea publica si bunele morauri, buna-credinta si echitatea fiind fundamentele si sensul profund al dreptului care se impun partilor ca adevarate clauze implicite ale contractului lor.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Pe un plan mai general, exercitiul anormal al oricarui drept este o „greseala” ce poate fundamenta raspunderea civila a titularul dreptului[31]. Abuzul de drept este disproportia vadita intre prejudiciul cauzat altuia si avantajul obtinut de titularul dreptului.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Codul civil german dispune la paragraful §226 ca exercitiul unui drept este ilicit daca are drept scop unic cauzarea unui prejudiciu altuia. Codul civil elvetian dispune la art. 2 ca abuzul manifest al unui drept nu este protejat de lege. Noul Cod civil roman dispune si el la art. 15 ca nici un drept nu poate fi exercitat in scopul de a vatama sau pagubi pe altul ori intr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte. Noul Cod civil contine si un text (art.14) care are ca denumire marginala “buna-credinta”, dar textul nu defineste buna-credinta, ci stabileste principiul exercitiului normal al dreptului, un exercitiu care presupune buna-credinta, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri. Textul art.14 alin.2 NCciv dispune, redundant de altfel, ca buna-credinta se prezuma. Coroborind aceasta norma cu “definitia” abuzului de drept (care nu este o definitie, ci o negatie), rezulta ca, in sistemul Noului Cod civil roman, drepturile nu sunt protejate de lege decit daca sunt exercitate cu buna-credinta, fara scopul de a prejudicia pe altul si in acord cu ordinea publica si bunele moravuri. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Dar nu numai drepturile sunt susceptibile de abuz, ci si simplele prerogative ori atributele unor puteri conferite de lege. Pe de alta parte, se poate abuza si de o situatie sau de o conjunctura economica, politica sau juridica. Asadar, abuzul de drept nu este decit o specie a abuzului de putere. De aceea, notiunea de abuz de drept se subsumeaza celei de abuz de putere.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Abuzul de putere nu inseamna numai intentia malefica de a dauna cuiva, ci si faptul de a profita de o situatie, cum ar fi dominatia pietei unor marfuri sau servicii ori monopolul legal sau faptic detinut de unii profesionisti ai comertului. Abuzul de putere dominanta este o practica ilegala din perspectiva concurentei, desi cel care a dobindit pozitia dominanta a cheltuit resurse pentru acest scop si, deci, nu se poate spune ca a fost de rea-credinta cind a dobindit acea pozitie dominanta, ci cind a ajuns sa abuzeze de ea, denaturind concurenta si provocind altora prejudicii injuste. De aceea, legislatia concurentei impune sanctiuni celui care abuzeaza de puterea sa economica, fie sub forma de amenzi, fie sub forma de despagubiri platibile victimei, fie sub forma nulitatii clauzelor contractuale impuse prin abuz de pozitie dominanta. Abuzul de efectele sau angrenajele unei cunjuncturi, cum ar fi cele ale boom-ului creditelor de consum din perioada 2004-2008 sau cele ale actualei crize economice, este un exercitiu anormal al drepturilor sau al puterii detinute de profesionistul care profita de pe urma boom-ului sau a crizei, in timp ce partenerii sai contractuali suporta in mod injust doar pierderi, toate riscurile inerente crizei fiind trecute pe seama primilor. De aceea, legislatia protectiei consumatorilor si legislatia muncii corecteaza contractele in care sunt parte profesionistii, fie prin declararea unor clauze abuzive ca fiind lispite de efecte sau nule, fie prin obligarea profesionistului la plata unor despagubiri pentru abuz de putere.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">De altfel, sanctiunea pentru abuz de putere nu este specifica dreptului privat, ci este o solutie generic aplicabila si in dreptul public. Spre exemplu, pentru abuz de putere administrativa, pot fi anulate acte administrative individuale sau normative si, in plus, se pot acorda despagubiri victimei in conditiile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004[32], intrucit arbitrariul autoritatii trebuie sanctionat pentru restabilirea echilibrului si pentru reinstaurarea echitatii in relatiile dintre particulari si autoritate. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Victime ale unor abuzuri de putere pot fi si titularii unor simple interese protejate de lege si nu numai titularii unor drepturi subiective. Spre exemplu, Noul Cod civil, in art. 1359, dispune ca autorul faptei ilicite este obligat sa repare prejudiciul cauzat si cind acesta este urmare a atingerii aduse unui interes legitim al altuia, daca interesul este serios si, prin felul in care se manifesta, creeaza aparenta unui drept subiectiv. De asemenea, Noul Cod civil, in art. 630, dispune, in materia limitelor judiciare ale dreptului de proprietate, ca depasirea inconvenientelor normale ale vecinatatii permite instantei ca, la cererea victimei, pe considerente de echitate, sa il oblige la despagubiri pe proprietar in folosul celui vatamat, precum si la restabilirea situatiei anterioare, daca este posibil (ex. : poluare sau disconfort fonic, exploatarea in conditii insalubre a proprietatii sau lasarea in paragina a acesteia, aglomeratie excesiva provocata de exploatarea proprietatii, poluarea industriala etc). Asadar, nu este vorba de un fapt ilicit in sine al proprietarului, ci de o raspundere fundata pe echitate pentru incalcarea intereselor legitime ale vecinilor.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">In conditiile in care vorbim de abuz de putere si nu de un abuz de drept (care presupune un drept de care sa se abuzeze si care este o specie a abuzului de putere), inseamna ca cel care abuzeaza poate fi chiar de buna credinta, pentru ca nu fapta sau culpa sa genereaza raspunderea, ci prejudiciul, riscul „intimplat”, transformat in paguba. De fapt, paguba, si nu fapta ilicita este cea care declanseaza mecanismul raspunderii civile. La fel, cuantumul daunelor (masura remediului) nu este dat de gravitatea faptei, ci de intinderea sau gravitatea prejudiciului. Caracterul infinit al prejudiciilor posibile, lipsa de aparare a victimei prejudiciilor, dificultatea probatorie, complexitatea raporturilor juridice in urmarea carora marfa, produsul sau serviciul ajung la consumator, complicatiile acestuia in a alege sau a identifica autorul prejudiciului care sa fie actionat in justitie pentru despagubiri etc., fac necesara si suficienta verificarea de catre instanta a existentei si intinderii prejudiciului, fara a se mai preocupa de imputabilitatea faptei, ci doar de caracterul injust al prejudiciului suferit de victima. Simpla exercitare nerezonabila a dreptului prin care se cauzeaza altuia prejudicii este suficienta pentru a da nastere la despagubiri sau la alte modalitati de reparare a prejudiciului[33]. Suntem, deci, in prezenta unei raspunderi obiective[34], care este bazata pe risc si nu pe vinovatie : prejudiciul creeaza in sine obligatia de a fi reparat.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Spre exemplu, in materie de protectie a consumatorilor in contractele incheiate cu profesionistii, cel caruia i se opune o clauza abuziva, fiind o victima a unui abuz de drept, nu este tinut sa dovedeasca intentia malefica a profesionistului. Consumatorul – victima a unei clauze abuzive nu este un simplu debitor care trebuie sa execute o obligatie contractuala, ci titularul unei actiuni in raspundere contra profesionistului pentru abuz de putere economica. Dezechilibrul semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor in contractele dintre profesionisti si consumatori este suficient pentru ca o clauza care creeaza aceste drepturi si obligatii sa fie considerata abuziva. Asa-numitul “Anteproiect de cod european al contractelor” (denumit si Codul Gandolfi, dupa numele promotorului acestui proiect), propune ca in contractele dintre un profesionist si un consumator, clauzele ne-negociate sa fie considerate “fara efect”, daca ele creeaza in detrimentul consumatorului un dezechilibru, chiar si in cazul in care profesionistul este de buna credinta. Diferenta fata de dreptul comunitar si fata de dreptul nostru in privinta clauzelor abuzive este data de precizarea ca buna sau reaua-credinta a profesionistului este indiferenta cita vreme exista acest dezechilibru. Chestiunea se reduce, insa, la modul in care se interpreteaza notiunea de “clauza fara efect” fata de consumator, intrucit mijloacele legale si judiciare puse la indemina consumatorului in acest scop sunt deficitare, asa cum s-a aratat mai sus.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Dar repararea prejudiciilor injuste nu inseamna numai raspundere contractuala sau delictuala, ci si reparare in natura. Revizuirea contractului, reconstruirea lui pe baza unor clauze echilibrate, nulitatea unor clauze etc., pot fi modalitati de reparare a prejudiciului sau de inlaturare a abuzului. De aceea, teoria abuzului de putere, care isi gaseste fundamentele normative in Codul civil sau in legi speciale, poate fi utilizat ca o modalitate normativa a principiului demonstrativ al solidarismului contractual, raminind ca judecatorul, in aplicarea teoriei abuzului de putere (sau de drept) sa decida care este natura juridica a raspunderii antrenate de abuz, adica, daca e vorba de o raspunderea contractuala sau delictuala. Oricum, diferentele de efecte juridice ale celor doua tipuri de raspundere nu sunt esentiale, din moment ce, asa cum s-a aratat mai sus, stabilirea imputabilitatii abuzului de drept nu este obligtorie, caracterul injust al prejudiciului fiind suficient, in el insusi, pentru fundamentarea raspunderii, iar in materie de clauze abuzive inserate in contractele de adeziune ori de raspundere pentru produse consumatorul beneficiind si de prezumtia de rea-credinta a profesionistului si de de prezumtia dezechilibrului, ceea ce este specific raspunderii contractuale. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[1] Republicata in M.Of. nr. 224/24 martie 2008.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[2] Republicata in M.Of nr. 208/28 martie 2007.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[3] A se vedea si Gh. Stancu, Particularitatile raporturilor contractuale, in cadrul dreptului consumului, Dreptul nr. 2/2009, p. 28.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[4]In acest sens este jurisprudenta noastra recenta. A se vedea Curtea de Apel Bacau, dec.civ.nr.2/2001, publicata pe juridice.ro si pe infolegal.ro, decizie in care s-a retinut ca in materia contractelor de consum legiuitorul national si cel european au urmarit in anumite ipoteze atenuarea principiului pacta sunt servanda dand instantei de judecata posibilitatea de a obliga la modificarea clauzelor unui contract sau de a-l anula in masura in care retine ca acesta cuprinde clauze abuzive. In doctrina (a se vedea : Gh. Stancu, V. Patulea, Dreptul contractelor, ed. CH Beck, 2008, p. 98) se arata ca in aceste situatii judecatorul trebuie sa se intrebe : au voit sau nu au voit partile, incheind contractul, sa creeze aceasta obligatie? Care au fost intentiile lor tacite?</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[5] L.Pop, Tratat de drept civil. Obligatiile, vol II (Contractul), ed. Universul judiciar, 2009, p.380. Autorul adauga ca : „...atunci cand situatia sa si conjuncturile ii permit, o parte contractanta poate exercita presiuni la redactarea contractului pentru a fi stipulate, in profitul sau, clauze care ii sunt sistematic favorabile. Pentru a contracara un astfel de pericol, jurisprudenta cenzureaza asemenea clauze, invocand textele art. 970 C.civ., care fac trimitere la buna-credinta si la principiul echitatii, cu toate consecintele pe care le antreneaza, in scopul de a le lipsi de efecte juridice”.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[6] Aceasta obligatie incumba „oricarui profesionist”, Curtea de Casatie franceza statuand, in aceasta privinta, ca „cel care este, legal sau contractual, legat de o obligatie de informare trebuie sa faca proba executarii acestei obligatii” (Curtea de Casatie, camera 1 civila, decizia din 4 aprilie 1991, in Bulletin des arrêt des chambres civiles de la Cour, I, nr. 131; Curtea de Casatie, camera 1 civila, decizia din 14 octombrie 1997, in Droit et patrimoine, aprilie 1998, p. 87, cu observatii de Fr. Chabas (in acest ultim caz fiind vorba de o clinica si de serviciile pe care aceasta le poate furniza, apud Gh. Stancu, V. Patulea, op.cit., p.101), iar „incalcarea obligatiei de informare antreneaza obligatia de a repara orice paguba suferita de cocontractant care nu a putut sa ia o decizie in deplina cunostinta de cauza” (Curtea de Casatie, camera civila, decizia din 29 mai 1951, in Recueil Dalloz, 1952.53, cu nota de R. Savatier; Curtea de Casatie, camera 1 civila, decizia din 4 aprilie 1995, in Droit et patrimoine, octombrie 1995, p. 97, cu observatii de Fr. Chabas, apud Gh. Stancu, V. Patulea, op.cit., p.101).</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[7]In acest sens este decizia nr.2/2011 din 13 ianuarie 2011 a Curtii de Apel Bacau, precitata.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[8]Jurisprudenta recenta (decizia nr.2/2011 din 13 ianuarie 2011 a Curtii de Apel Bacau, precitata) a aratat ca, in aprecierea legitimitatii utilizarii de catre banca a clauzelor contractual, trebuie analizata proportionalitatea intre potentialul prejudiciu produs bancii in cazul intarzierii consumatorului la plata ratelor, pe de o parte, si sumele de bani la care ar trebui obligat consumatorul pentru repararea acelui prejudiciu in cazul producerii sale, pe de alta parte (disctutie care, in opinia mea, se poate face indifferent de caracterul abuziv al clauzei respective, intrucit se pune problema existentei sau inexistentei unui abuz de drept in aceasta situatie). Dar clauza din contract de care s-a folosit banca este calificata de instanta ca fiind abuziva in sine. In acest sens, instanta a retinut ca, daca s-ar pune in aplicare o astfel de clauza, nu s-ar produce o reparare a prejudiciului bancii, ci o imbogatire fara just temei a bancii ca urmare a impunerii in mod unilateral, nenegociabil a acestei clauze. In completarea acestor considerente, instant a retinut ca, in cazul nerambursarii creditului de catre consumatori, prejudiciul total al bancii ar fi acoperit prin punerea in executare silita a conventiei de credit si a contractului de garantie reala imobiliara. “Mai mult de atat, avand in vedere faptul ca posibilitatea ipotetica ca un consumator sa nu mai plateasca ratele creditului poate surveni la un moment dat in cursul executarii contractului, iar pana la acel moment banca a incasat sume de bani de la acel client, in parte recuperand astfel creditul acordat si obtinand profitul scontat, rezulta ca doar pentru recuperarea diferentei ar face necesara punerea in executare a garantiile puse la dispozitie de catre consummator”. Prin constituirea garantiilor imobiliare, orice risc al bancii in privinta acordarii creditului a fost eliminate. “In consecinta, inserarea in sectiunea “conditii speciale” a conventiilor de credit, pe langa clauza din art. 7 si a unei clauze privind obligatia consumatorilor de plata a unui comision de risc nu isi gaseste legitimitatea, fiind eliminat riscul bancii”.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[9]Contractul preformulat a fost definit de Ordinul Autoritatii nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. 92/2007 (Publicat in M.Of nr. 128/2007) ca fiind acel tip de contract redactat in intregime sau aproape in intregime de catre operatorul economic prestator de servicii, consumatorii neputand modifica sau interveni asupra clauzelor contractuale, ci avand doar posibilitatea de a le accepta sau nu.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[10]Camelia Toader, Andreea Ciobanu, Un pas important spre integrarea europeana: Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive, OG nr. 87/2000 privind raspunderea producatorilor si OUG 130/2000 privind contractele la distanta, RDC nr. 3/2001 p. 76.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[11] A se vedea I. Fl. Popa, Reprimarea clauzelor abuzive, in Pandectele Romane (PR) nr. 2/2004, p. 205.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[12] Ibidem.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[13] A se vedea: F. Prip, Aprecierea caracterului abuziv al clauzelor contractelor de consum, in Consumerismul contractual. Repere pentru o teorie general a contractelor de consum, coordonator P. Vasilescu, Ed. Sfera Juridica, Cluj-Napoca, 2006, p. 129.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[14]L.Pop op.cit, p.328.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[15] I. Fl. Popa, Reprimarea clauzelor abuzive, in P.R. nr. 2/2004, p. 208-209; F. Prip, op.cit., Ed. Sfera Juridica, Cluj-Napoca, 2006, p. 131-133.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[16] A se vedea I. Fl. Popa, loc.cit., in P.R. nr. 2/2004, p.208.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[17] L.Pop op.cit, p.328.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[18] A se vedea F. Prip, op. cit., p. 132.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[19]Anteproiectul codului european al contractelor (denumit si Codul Gandolfi, dupa numele promotorului acestui proiect), propune ca in contractele dintre un profesionist si un consumator, clauzele ne-negociate sa fie considerate “fara efect”, daca ele creeaza in detrimentul consumatorului un dezechilibru, chiar si in cazul in care profesionistul este de buna credinta.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[20] L.Pop op.cit, p. 329.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[21] Pentru aceasta solutie, a se vedea si I.Fl. Popa, loc.cit., in P.R. nr. 2/2004; L.Pop op.cit, p. 334. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[22] L, Pop, op.cit., p.336.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[23] Pentru notiunea de ordine publica de directie, a se vedea : Al. Bénabent, Droit civil. Les obligations, Montchrestien, Paris, 2001, p. 112; J.-P. Scarano, Dictionaire de droit des obligations, Ed. Ellipses, Paris, 2004, p. 180; Fr. Terré, Ph. Simler, Yv. Lequette, Droit civil. Les obligations, Dalloz, Paris, 2005, p. 386-389, toti acesti autori fiind citati de L.Pop op.cit, p. 378, nota de subsol nr. 2.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[24] In legatura cu nulitatea unor contracte din motive de practici anticoncurentiale, a se vedea: Cass. Com., 24 octobre 2000, Bull civ. IV, nr. 163 ; Cass. Com., 18 février 1992, Bull. civ. IV, nr. 78.,</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[25] Unii autori (Fr. Terré, Ph. Simler, Yv. Lequette, Droit civil. Les obligations, Dalloz, Paris, 2005, p. 388 - apud, L.Pop op.cit, p. 379, nota de subsol nr. 2) considera ca, urmand calea dreptului concurentei, unele contracte cu titlu oneros, din categoria celor intuitu persoanae, ar putea disparea, deoarece s-ar putea considera ca este vorba despre o alegere subiectiva de natura a exclude alti parteneri economici, comportament care este, prin natura sa, anticoncurential. Dreptul contractelor risca sa degenereze intr-un simplu instrument de politica economica, „ieri socializanta, azi neoliberala”.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[26]Republicata in M.Of. nr. 742 din 16 august 2005; a se vedea si Reglementarile si Instructiunile Consiliului Concurentei, publicate in M.Of. nr. 347 din 29 aprilie 2004 si respectiv in M.Of. nr. 437 din 17 mai 2004.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[27] Pentru notiunea de ordine publica economica de protectie, a se vedea: Al. Bénabent, Droit civil. Les obligations, Montchrestien, Paris, 2001, p. 112;, Chr. Larroumet., Les obligations. Le contrat, Economica, Paris, 2003, p. 100-101; ; J Flour, J.-Luc Aubert, É. Savaux, Droit civil. Les obligations, 1. L?acte juridique 10e édition, Armand Colin, Paris, 2002, p. 215-217; Fr. Terré, Ph. Simler, Yv. Lequette, Droit civil. Les obligations, Dalloz, Paris, 2005, p.389-390; L.Pop op.cit, p. 379.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[28] A se vedea J. Goicovici, Dreptul consumatiei, Ed. Sfera Juridica, Cluj-Napoca, 2000.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[29]Louis Josserand, Cours de droit civil positif francais, Sirey, Paris, 1930, p.206; C. Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, Tratat de Drept civil roman, vol. II, Ed. Nationala, Bucuresti, 1929, p.761</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[30] Marcel Planiol, Traite elementaire de droit civil, tome II, Librairie Generale de Droit et de Jurisprudence (LGDJ), Paris, 1909, p.286. Autorul considera ca notiunea de abuz de drept este un oximoron, intrucit un act nu poate fi in acelasi timp conform si contrar dreptului si ca, in fapt, ceea ce se numeste “abuz de drept” nu este o categorie distincta de actul (faptul) ilicit. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[31]Georges Ripert, La regle morale dans les obligations civiles, LGDJ, Paris, 1925, p.171.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[32]Prin sent.civ. nr. 4913/6 decembrie 2010, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, sectia de contencios administrativ (nepublicata), s-a retinut ca “in procesul executarii din oficiu a actelor administrative trebuie asigurat un echilibru, precum si anumite garantii de echitate pentru particulari, intrucit actiunile autoritatilor publice nu pot fi discretionare, iar legea trebuie sa furnizeze individului o protectie adecvata impotriva arbitrariului”. […] Abuzul de putere administrativa este, conform spetei citate, “de natura a crea un dezechilibru intre interesul general si imperativul protectiei drepturilor fundeamentale ale persoanei”. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[33]Sache Neculaescu, Ambiguitati ale teoriei abuzului de drept, Dreptul nr.3/2011, p.94.</span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">[34]In doctrina franceza este comentat un caz in care un constructor a edificat un bloc de birouri intr-o zona in care erau edificate locuinte si amenajate spatii cultural-educative si sportive. Desi constructorul avea toate autorizatiile necesare, deci el nu avusese nicio vina in cauzarea prejudiciului, s-a considerat in jurisprudenta ca simpla existenta a blocului in zona este prejudiciabila pentru vecini, care si-au vazut valoarea constructiilor proprii diminuata prin aparitia blocului, iar constructorul a fost obligat la despagubiri. A se vedea : J. Flour, J. L. Aubert, E. Savaux, Droit civil. Le fait juridique, 13eme edition, Sirey, 2009, p.144-145. </span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"> Piperea si Asociatii</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;"><br /></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">Sursa</span></b><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">: </span><a href="http://www.piperealaw.ro/ro-48-359-Despre-clauzele-abuzive-din-contractele-de-credit-bancar.html" target="_blank"><span style="font-family: "Arial", "Helvetica", sans-serif;">PipereaLaw.ro</span></a></div>Vulpoiulhttp://www.blogger.com/profile/15147150384144567968noreply@blogger.com0